Secretarul general adjunct la NATO, Mircea Geoană, a lansat un avertisment sumbru cu privire la viitorul economic al României, ținând cont de Raportul Consiliului Fiscal pe anul 2023 publicat luni, 19 august.
„Raportul Consiliului Fiscal pe anul 2023 este devastator pentru viitorul României și reconfirmă previziunile pesimiste ale specialiștilor. Vedem că niciuna dintre măsurile fiscale luate în ultimii 2 ani nu a generat venituri suplimentare, din contră.
La fel de rău stăm și la absorbția fondurilor de coeziune pe cap de locuitor, având cea mai mică rată din Europa de Est”, a explicat Mircea Geoană.
Oficialul vorbește despre inflația în creștere care face românii tot mai săraci, chiar dacă, pe alocuri, le-au crescut veniturile.
„Inflația a crescut, din nou, la 5,42%, iar românii sunt din ce în ce mai săraci, chiar dacă, pe alocuri, le-au crescut veniturile. Puterea de cumpărare se erodează, în timp ce românii și companiile plătesc de departe cele mai scumpe credite din Uniunea Europeană.
Consiliul Fiscal spune, din nou, că România nu poate continua cu cheltuielile bugetare nesustenabile, în timp ce așteaptă soluții miraculoase pentru acoperirea “găurii” din bugetul României”, a explicat Mircea Geoană.
Pornind de la execuția bugetară pe primele șase luni și alte date agregate, Consiliul Fiscal avertizează în Raportul său anual, că deficitul bugetar în 2024 poate să depășească 7% din PIB, cu riscul de a se îndrepta spre 8% din PIB – față de 5% ținta oficială pe care s-a făcut Bugetul 2024.
Pe lângă măsurile deja adoptate, noua estimare are în vedere o serie de măsuri, precum legea pensiilor, care vor acționa spre finalul anului (din luna septembrie), iar sezonalitatea execuției bugetare va concentra o parte mare a cheltuielilor de investiții tot în ultimele luni ale anului.
De asemenea Raportul Consiliului Fiscal abordează și problema creșterii economice pe anul 2024 – plecând de la creșterea mult sub așteptări din S1 (de doar 0,7%): ”Ultimele informații arată că, pentru anul 2024, prognoza de creștere economică a Guvernului, de 3,4%, în proiectul de buget inițial, menținută atât în prognoza de iarnă a CNSP (publicată pe 12 februarie a.c.), cât și în prognoza de primăvară (publicată pe 30 aprilie a.c.), ar putea fi marcată de un optimism moderat și ar putea suferi revizuiri mai degrabă descendente în contextul noilor date de PIB publicate și al incertitudinii foarte ridicate (a evoluțiilor economice interne și externe)” – scrie în Raport.