Mircea Geoană propune soluția pentru noul model economic al României. Catalizatorii și indicatorii succesului | VIDEO
Mircea Geoană, Secretarul General Adjunct al NATO, a vorbit, în cadrul unei conferinţe organizate de Asociaţia Proiectul România 2030, despre viziunea legată de noul model economic pe care România ar trebui să-l urmeze pe viitor.
În cadrul discursului său de deschidere, Mircea Geoană a pus un accent deosebit pe noul model economic de urmat, subliniind că acesta ar trebui să se plieze pe schimbările rapide şi profunde pe care le înregistrează lumea în care trăim. În viziunea sa este imperioasă o nouă relație între economie, securitate, tehnologie și societate.
Mircea Geoană consideră că două axe strategice sunt obligatoriu de urmat pentru ca România să facă “saltul istoric de dezvoltare”.
”În primul rând, modelul economic de astăzi, cu 70% din PIB produs de primele 12 mari orașe ale țării, și-a atins limita de creștere și efectul de tracțiune pentru restul țării și întreaga economie. O politică energică de ridicare a orașelor de talie medie, de încurajare a conurbațiilor și a sindicatelor de comune, de agregare de investiții în comunele cu vitalitate economică, pentru a iradia și către ruralul mic, este absolut necesară. Punerea într-o logică coerentă a fondurilor naționale, europene, locale și atrase pot face diferența”, a spus Mircea Geoană.
A doua mare axă obligatorie este, în viziunea lui Mircea Geoană, legată de asumarea inovării ca principal motor de creștere și dezvoltare al societății.
”O economie competitivă merge mână în mână și se potențează reciproc cu un contract social generos. Investiția în Educație, Sănătate, Infrastructuri și Inovare nu sunt simple cheltuieli bugetare, ci catalizatorii și indicatorii succesului oricărei națiuni. Nu nivelul taxelor este cel care reflectă un anume contract social, ci importanța și calitatea acestor politici și servicii publice, reflectate ca norme și valori în societat”e.
Aceste măsuri ar trebui puse în aplicare indiferent de culoarea politică sau ideologia partidelor aflate la guvernare, conform acestuia.
”O astfel de politică ar reprezenta și o excelentă oportunitate de a recupla cu țara masiva Diasporă științifică, tehnologică, academică și intelectuală românească. Un Fond de capital de risc, inclusiv de deep tech, pentru tehnologii cu dublă întrebuințare, o Agenție de Inovare care să investească în cele mai promitoare start-up-uri, stimularea proiectelor de cercetare și a consortiilor universitare, crearea unei adevărate piețe de capital de risc pentru inovatorii români, toate trebuie să conducă la ceea ce aș denumi România Innovation Nation”.
Actualul Secretar General Adjunct al NATO consideră că este de datoria statului român să investească în zone unde capitalul privat nu are randamentele sau resursele să investească, precum zonele sărace și sectoarele de mare intensitate de capital.
“Acest New Deal Românesc va crea stimulente pentru ca marile firme occidentale să dea o preferință explicită companiilor românești ca parteneri, furnizori sau subcontractori privilegiați”, consideră Geoană.
Geoană a mai subliniat că va trebui să învățăm nevoia de disciplină macroeconomică și de predictibilitate a politicilor fiscale și să înțelegem că banul ieftin pentru economie este cel mai puternic stimulent pentru investiții și dezvoltare.
”Țări cum este Croația și-au făcut treaba admirabil, în intern și în extern. Au intrat în UE fără MCV, au aderat la Schengen și la Zona Euro cu o sofisticare de invidiat. Dacă tot ne împrumutăm la aceste ritmuri, de ce nu folosim creditele și pentru stimularea economiei, nu doar pentru acoperirea deficitelor? E plină lumea de exemple de Bănci de Infrastructură, Patriot Bonds cu dobândă avantajoasă pentru diaspora sau de green bonds pentru invesții în industrii regenerabile”, a explicat el.
Mai mult, crearea unui fond suveran, care să acompanieze atât problema deficitelor fondurilor de pensii, dar și tranziția ecologică, este o altă idee a lui Geoană.
”Suntem singură țară din UE fără o banca de dezvoltare. Nu doar lipsa de transparență și eficacitate, dar și lipsa de sofisticare în politică economică a țării trebuie să înceteze neîntârziat”.
