Moșii de Toamnă se sărbătoresc anul acesta pe 1 noiembrie. Aceasta este o zi de rugăciune și milostenie, în care credincioșii cinstesc memoria celor trecuți în neființă.
Sâmbăta Morților, cunoscută ca și Moșii de toamnă, este de departe unul dintre marile momente de însemnătate în calendarul ortodox, dedicat pomenirii celor dragi care au trecut în neființă. În această zi, credincioșii se roagă pentru sufletele părinților, bunicilor și strămoșilor. În această zi se oferă pomană, respectând tradițiile transmise din generație în generație.
Moșii de toamnă sunt o sărbătoare a rugăciunii și milosteniei. Sâmbăta este o zi consacrată pomenirii morților, deoarece Hristos a stat în mormânt în ziua de sâmbătă, înainte de Învierea Sa. Cuvântul „moși” provine de la „strămoși” și se referă atât la persoanele care nu mai sunt printre noi, cât și la pomenile și slujbele dedicate acestora.
În această zi, se aduc rugăciuni pentru toți cei care nu mai au pe cineva să-i pomenească, iar Biserica săvârșește Sfânta Liturghie urmată de parastas. În acel moment, preotul pomenește numele celor adormiți aduse de credincioși pe pomelnice.
Moșii de toamnă sunt sărbătoriți pe 1 noiembrie 2025, fiind prima sâmbătă a lunii noiembrie. În ziua aceasta, Biserica organizează slujbe speciale pentru cei adormiți, binecuvântând coliva, colacul, vinul și alte daruri aduse în memoria răposaților.
În tradiția creștină, pomenirea morților include pregătirea și împărțirea de colivă, simbol al învierii și al vieții veșnice. Coliva se prepară din grâu fiert, îndulcit și amestecat cu nucă sau stafide.
Pe lângă colivă, se mai dă colaci sau pâine, vin, fructe de toamnă precum mere, pere, nuci și struguri, precum și mâncăruri gătite, cum ar fi sarmale, tocănițe sau plăcinte.
Împărțirea darurilor are două semnificații: pe de o parte, ca act de milostenie pentru cei vii, iar pe de altă parte, este un gest de pomenire pentru sufletele celor adormiți. De asemenea, se aprind lumânări la morminte, simbolizând lumina lui Hristos care călăuzește sufletele.
Moșii de toamnă au o semnificație puternică în religia ortodoxă. Este o legătură cu ciclul naturii și cu finalul anului agricol. În această zi, oamenii se împacă între ei, cer iertare celor supărați și respectă anumite tradiții, cum ar fi:
Nu se dă cu mătura și nu se spală rufe, pentru a nu deranja sufletele răposaților. Tot în această zi se spune că nu este bine să te cerți cu cei apropiați deoarece așa vei rămâne până la finalul anului.
Se împart daruri și hrană săracilor și celor nevoiași. Se aprind lumânări la morminte, cel puțin două, pentru a încălzi sufletele celor trecuți în veșnicie.