Motivarea respingerii candidaturii lui Călin Georgescu. După decizia CCR, înregistrarea candidaturii este „irelevantă”
Motivarea respingerii candidaturii lui Călin Georgescu. Biroul Electoral Central a publicat motivarea decizie de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu. BEC își leagă hotărârea de decizia CCR din decembrie 2024 și de primul tur al prezidențialelor, anulat de instanța Constituțională.
BEC nu a luat această decizie din analiza dosarului, ci din întregul context ale evenimentelor și actelor normative emise începând cu primul tur al alegerilor prezidențiale, deși era chemat să se raporteze doar la aspecte de formă și de fond ce țin de dosarul electoral al candidatului.
Biroul Electoral Central (BEC) precizează că a ţinut cont de aspectele fundamentale „deja tranşate” de Curtea Constituţională la luarea deciziei de respingere a înregistrării candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale.
Motivarea respingerii candidaturii lui Călin Georgescu. Analiza evenimentelor și a contextului
„În această împrejurare, Biroul Electoral Central constată că procesul electoral pentru alegerea Președintelui României a fost demarat în anul 2024, iar prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza HG nr. 756/2024 și a HG nr. 1061/2024, dispunând reluarea în integralitate a acestuia.”
Relevant pentru Biroul Electoral Central este faptul că hotărârea Curţii Constituţionale, anterior menţionată, analizează și statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate, a înţeles să se raporteze la condiţiile care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de Președinte al României.
A fosr relevată o atitudine în manifestă contradicție cu valorile de esență ale statului de drept, Or, statuările Curţii Constituţionale din Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, statuări obligatorii şi pentru Biroul Electoral Central, conduc la concluzia că, în ceea ce priveşte candidatura domnului Georgescu Călin, aceasta nu întrunește condițiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăși ob/igația (expressis verbis prevăzută în Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024) ge a apăra democraţia, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparţiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuşi fundamentul ordinii constituționale actuale.
Trimitere la „conduita candidatului”
De altfel, anulând procesul electoral în curs și dispunând reluarea în integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea de candidaturi) ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale, esențiale pentru democraţie și statul de drept, Curtea Constituţională a tranșat implicit și general obligatoriu și cu privire la neindeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către candidatul Georgescu Călin, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeași persoană îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de Președinte al României.
În concluzie, atât timp cât instanţa de contencios constituţional a statuat deja cu privire la aspectele mai sus menţionate, îndeplinirea celorlalte condiţii de înregistrare a candidaturii și a semnului electoral, apare ca irelevantă.”
„Biroul Electoral Central nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de curte. De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curţii Constituţionale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carenţe să fie înregistrată şi să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituţională să fie pusă în situaţia infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiţii de înregistrare a acesteia”, se afirmă în decizia BEC.
Candidatura lui Călin Georgescu nu întruneşte condiţiile de legalitate
Conform aceleiaşi surse, candidatura lui Călin Georgescu nu întruneşte condiţiile de legalitate, întrucât acesta „prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăşi obligaţia (…) de a apăra democraţia”, care se întemeiază pe alegeri „corecte, integre şi imparţiale”.
BEC consideră relevant faptul că hotărârea CCR din 6 decembrie 2024, prin care a fost anulat procesul electoral pentru alegerea preşedintelui României, dispunându-se reluarea în integralitate, statuează cu privire la „modul în care candidatul (…) a înţeles să se raporteze la condiţiile care rezultă din formula sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de preşedinte al României”.
„De altfel, anulând procesul electoral în curs şi dispunând reluarea în integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea de candidaturi) ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale (…), Curtea Constituţională a tranşat implicit şi general obligatoriu şi cu privire la neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturi depuse de către candidatul Călin Georgescu, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeaşi persoană îndeplineşte condiţiile pentru a accede la funcţia de preşedinte al României”, se mai arată în decizie.
Decizia poate fi contestată la CCR
BEC concluzionează că, în condiţiile în care instanţa de contencios constituţional a decis cu privire la aceste aspecte, îndeplinirea celorlalte condiţii de înregistrare a candidaturii devine irelevantă.
Decizia poate fi contestată la CCR în termen de 24 de ore.
Conform calendarului alegerilor prezidenţiale, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea candidaturii, cel mai târziu la data de 17 martie, are loc înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale.
Cel mai târziu la data de 18 martie, candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii pot formula contestaţii la Curtea Constituţională privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. CCR soluţionează contestaţiile prin hotărâri definitive, ce se comunică de îndată Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial.
