Record negativ pentru România: Cea mai mare inflație din UE și puterea de cumpărare în scădere
Conform celor mai recente date economice, România înregistrează cea mai mare inflație din UE, cele mai mari scumpiri la alimente și cu o putere de cumpărare în scădere. Mai mult, consumul și investițiile bugetare sunt pe minus față de perioada anterioară măsurilor dure luate după instalarea Guvernului Bolojan.
Cea mai mare inflație din UE
România este, la începutul lui 2026, pe primul loc în Uniunea Europeană atât la inflația generală, cât și la inflația la alimente. În februarie 2026, rata anuală a inflației din România a ajuns la 8,3%, de aproape patru ori peste media UE, de 2,1%. Următoarele locuri sunt ocupate de Slovacia, cu 4,0%, și Croația, cu 3,9%.
Presiunea se vede și mai clar la alimente. În ianuarie 2026, România a avut cea mai mare inflație alimentară din UE, 7,6%, în condițiile în care media europeană a fost de 2,5%. Estonia a urcat la 6,1%, iar Grecia la 4,7%, însă diferența față de România rămâne semnificativă, conform Mediafax.
Evoluția internă a prețurilor la alimente arată că începutul lui 2026 este net mai slab decât lunile dinaintea măsurilor drastice luate de actuala guvernare pentru diminuarea dificitului. După un început de 2024 cu ritmuri moderate și chiar două luni de ieftinire, seria a reintrat pe creștere din a doua jumătate a lui 2024. În 2025, inflația alimentară a urcat de la 4,3% în ianuarie și februarie la 5,5% în aprilie și 6,7% în mai, apoi a accelerat la 7,7% în iunie, 8,0% în iulie și 8,9% în august.
Chiar dacă vârful din august a fost urmat de o ușoară corecție, nivelul a rămas ridicat până la începutul lui 2026: 7,6% în ianuarie. Cu alte cuvinte, prețurile la alimente au rămas persistent peste nivelurile din perioada anterioară.
Consumul a scăzut dramatic
Datele despre cerere confirmă slăbirea economiei. Seria ajustată a consumului era încă pe plus în prima jumătate a lui 2025: 4,7% în februarie, 3,4% în martie și 3,5% în iulie. Din august, însă, indicatorul a trecut pe minus și nu a mai revenit: -2,1% în august și septembrie, -4,1% în octombrie, -6,0% în ianuarie 2026 și -6,2% în februarie 2026.
În același timp, investițiile finanțate din bugetul de stat s-au redus abrupt. În primele două luni din 2026 s-au ridicat la 2.596 milioane de lei, față de 5.718 milioane de lei în aceeași perioadă din 2025, ceea ce înseamnă un recul de 55%.
Erodarea puterii de cumpărare
Eroziunea se vede și în indicatorii de putere de cumpărare. În cazul câștigului salarial mediu net, seria era încă pozitivă în primăvara lui 2025: 3,2% în aprilie și 2,0% în mai. Din iunie a coborât la 1,3%, iar din iulie a intrat în teritoriu negativ: -2,4% în iulie, -5,0% în august, -5,3% în septembrie și -5,0% în februarie 2026.
Probabil cel mai spectaculos contrast apare în graficul referitor la puterea de cumpărare a pensiei medii. În a doua parte a lui 2024, indicatorul a atins niveluri foarte ridicate: 32,9% în septembrie 2024, 32,8% în octombrie, 32,3% în noiembrie și 32,6% în decembrie.
În primele luni din 2025, valorile rămân încă solide: 16,8% în ianuarie, 16,9% în februarie, 17,0% în martie și 17,0% în aprilie. În mai, indicatorul scade la 16,4%, în iunie la 16,1%, în iulie la 13,8% și în august la 11,7%.
Din septembrie 2025, seria trece însă brusc sub zero: -8,2% în septembrie, -8,1% în octombrie, -8,1% în noiembrie, -8,1% în decembrie, -8,3% în ianuarie 2026 și -8,3% în februarie 2026.
Trecerea de la un plus de peste 30% la un minus de peste 8% într-un interval relativ scurt arată o pierdere foarte puternică de putere de cumpărare pentru pensionari. În termeni practici, pensia medie acoperă mai puțin decât acoperea anterior în raport cu nivelul general al prețurilor.
