Muncitorii non-UE în România, sub supraveghere. Ministerul Muncii, condus de Florin Manole (PSD), pregătește un proiect de ordonanță de urgență care ar putea modifica fundamental modul în care muncitorii străini non-UE sunt recrutați și gestionați în România.
Documentul, publicat pe 24 noiembrie și întins pe peste 50 de pagini, promite o „profesionalizare” a pieței și o protecție mai riguroasă pentru lucrătorii străini, însă experții avertizează că măsurile propuse ridică riscuri majore de abuz și pot distruge firmele mici de recrutare.
Proiectul prevede că agențiile de plasare trebuie să gestioneze „toate documentele necesare șederii și muncii” ale lucrătorilor.
Deși nu se spune explicit că pașapoartele ar fi reținute, experții atrag atenția că, în practică, această obligație poate conduce la exact acest scenariu, potrivit NewsCenter.ro.
Pentru a evita sancțiunile, firmele ar putea păstra pașaportul angajatului, ceea ce ridică semne serioase de întrebare privind libertatea muncitorilor. În plus, agențiile trebuie să notifice autoritățile în termen de trei zile dacă un muncitor lipsește nemotivat, încurajându-se practica supravegherii excesive.
Printre cele mai controversate prevederi se numără garanțiile financiare obligatorii: 200.000 de euro pentru primii 1.000 de muncitori și încă 100.000 de euro pentru fiecare mie suplimentară.
Banii sunt imobilizați și pot fi executați rapid de stat pentru repatrieri, expulzări sau amenzi. „Pentru multe firme mici sau medii din acest domeniu, aceste prevederi ar putea însemna practic imposibilitatea de a mai opera.
În schimb, câteva companii foarte capitalizate ar putea rămâne singurii jucători viabili — o situație ce ridică întrebări firești despre riscul creării unor monopoluri sau oligopoluri”, explică un reprezentant al industriei pentru sursa citată.
Proiectul introduce, de asemenea, obligația ca agențiile să monitorizeze muncitorii timp de doi ani, cu vizite trimestriale la locul de muncă, raportarea absențelor nemotivate și identificarea rapidă a unui alt loc de muncă dacă contractul se încheie.
În plus, firmele trebuie să suporte toate costurile legate de repatriere sau expulzare, fără posibilitatea de a percepe comisioane de la muncitori.
Reglementările prevăd și un filtru inedit pentru administratori: aceștia nu trebuie să fie „semnalați ca amenințări la adresa securității naționale”, o formulare vagă care conferă structurilor de informații un control extrem asupra accesului pe piață.
Pe lângă acestea, proiectul introduce platforma WorkinRomania.Gov.ro, controlată tehnic de Ministerul Afacerilor Interne, care centralizează registrele angajatorilor și agențiilor, interconectate cu bazele de date ale ministerelor relevante.
Suspendarea sau retragerea autorizației unei agenții poate fi realizată cu ușurință, inclusiv dacă 20% dintre muncitori nu corespund profesional sau ajung în situații de exploatare, chiar dacă firma nu este vinovată.