NATO a declarat vineri că își va spori prezența în Marea Baltică după presupusul sabotaj din această săptămână al unui cablu electric submarin și a patru linii de internet, în timp ce Estonia, membru al alianței, a lansat o operațiune navală pentru a proteja o legătură electrică paralelă, transmite Reuters.
Finlanda a sechestrat joi o navă care transporta petrol rusesc, fiind suspectată că nava a provocat o întrerupere a cablului electric submarin Estlink 2 care o leagă de Estonia și a unor linii de fibră optică, iar vineri a declarat că a cerut sprijinul NATO.
Țările de la Marea Baltică sunt în stare de alertă maximă pentru acte de sabotaj după o serie de întreruperi ale cablurilor electrice, ale legăturilor de telecomunicații și ale conductelor de gaze de când Rusia a invadat Ucraina în 2022, deși echipamentele submarine sunt, de asemenea, supuse defecțiunilor și accidentelor.
„Am convenit cu Estonia și i-am comunicat, de asemenea, secretarului general al NATO, Mark Rutte, că dorința noastră este să avem o prezență NATO mai puternică”, a declarat președintele finlandez Alexander Stubb într-o conferință de presă.
Rutte a declarat că a discutat cu Stubb despre ancheta condusă de Finlanda, exprimându-și sprijinul.
„NATO își va spori prezența militară în Marea Baltică”, a scris Rutte pe platforma de social media X, fără a oferi detalii.
Un oficial NATO a refuzat să ofere detalii cu privire la desfășurări specifice.
„În acest moment, tot ce pot spune este că opțiunile pentru o prezență militară sporită sunt în curs de pregătire”, a declarat un diplomat european de rang înalt.
Paza de coastă a Suediei a declarat într-o declarație că a intensificat supravegherea traficului naval pentru a proteja instalațiile submarine critice, desfășurând aeronave și nave și coordonându-se cu marina suedeză și cu alte națiuni.
Kremlinul a declarat vineri că sechestrarea de către Finlanda a navei care transporta petrol rusesc nu reprezintă o preocupare pentru Moscova. În trecut, Rusia a negat implicarea în oricare dintre incidentele legate de infrastructura baltică.
Estonia a declarat că marina sa a fost desfășurată pentru a păzi cablul submarin Estlink 1, încă operațional.
„Dacă există o amenințare la adresa infrastructurii submarine critice din regiunea noastră, va exista și un răspuns”, a declarat ministrul estonian de externe Margus Tsahkna pe X.
Tsahkna a declarat joi că daunele aduse instalațiilor submarine din regiune au devenit acum atât de frecvente încât este greu de crezut că toate au fost cauzate de accidente sau de o marinărit defectuoasă.
Incidentele subliniază necesitatea de a actualiza legislația maritimă veche de secole pentru a interzice în mod explicit deteriorarea infrastructurii submarine, a declarat vineri ministrul justiției din Estonia pentru Reuters.
Întreruperea Estlink 2 de 658 megawați (MW) a început miercuri la prânz, ora locală, rămânând doar Estlink 1 de 358 MW, care leagă Finlanda și Estonia, au declarat operatorii rețelelor de electricitate din aceste țări.
Anchetatorii finlandezi cred că nava sechestrată – o navă înregistrată în Insulele Cook, denumită Eagle S – ar fi putut provoca avaria prin târârea ancorei sale pe fundul mării, acesta fiind unul dintre numeroasele incidente de acest fel din ultimii ani.
Președintele finlandez a declarat că a fost necesar să se oprească Eagle S pentru a preveni alte distrugeri.
„Dacă ar fi continuat să meargă cu ancora pe fundul mării, s-ar fi produs și mai multe pagube”, a declarat Stubb.
Serviciul vamal al Finlandei a declarat că crede că nava face parte dintr-o așa-numită flotă fantomă de petroliere învechite care încearcă să se sustragă sancțiunilor privind vânzarea de petrol rusesc.
Poliția finlandeză a declarat vineri că investighează nava Eagle S sub suspiciunea de „infracțiune calificată” și că membrii echipajului au fost interogați. Poliția de frontieră finlandeză va contribui la anchetă cu inspecții ale fundului mării, a declarat poliția.
Caravella LLCFZ, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, care, conform datelor MarineTraffic, deține Eagle S, nu a răspuns solicitărilor repetate de comentarii.
Peninsular Maritime, cu sediul în India și care, potrivit MarineTraffic, acționează ca un manager tehnic pentru navă, nu a fost disponibilă imediat pentru comentarii.
Prim-ministrul finlandez Petteri Orpo a declarat joi că este prea devreme pentru a spune dacă Rusia a jucat vreun rol în avarierea cablului.
Operatorii de rețea Fingrid din Finlanda și Elering din Estonia se așteaptă ca repararea Estlink 2 să dureze luni de zile, iar repunerea în funcțiune este estimată la 1 august 2025.
Întreruperea ar putea duce la creșterea prețurilor la electricitate în timpul lunilor de iarnă, dar nu va împiedica decuplarea planificată în februarie a Estoniei, Letoniei și Lituaniei de la rețeaua electrică comună din era sovietică cu Rusia și Belarus, a declarat Elering.
Lituania a declarat vineri că marina sa a sporit supravegherea și patrularea în Marea Baltică în urma incidentului.
Poliția suedeză desfășoară încă o anchetă penală cu privire la încălcarea, luna trecută, a două cabluri de telecomunicații din Marea Baltică și a indicat drept posibil vinovat o navă chineză care venea din Rusia.
În mod separat, poliția finlandeză și estoniană continuă ancheta privind deteriorarea, anul trecut, a conductei de gaze Balticconnector și a mai multor cabluri de telecomunicații, în care a fost identificată o altă navă chineză sosită din Rusia.