Într-un document secret aprobat în martie, președintele Joe Biden a ordonat forțelor americane să se pregătească pentru posibile confruntări nucleare coordonate cu Rusia, China și Coreea de Nord, arată New York Times.
Președintele Biden a aprobat în martie un plan strategic nuclear foarte secret pentru Statele Unite care, pentru prima dată, reorientează strategia de descurajare a Americii pentru a se concentra asupra extinderii rapide a arsenalului nuclear al Chinei.
Această schimbare vine în contextul în care Pentagonul consideră că arsenalul Chinei va rivaliza cu cel al Statelor Unite și al Rusiei în ceea ce privește dimensiunea și diversitatea în următorul deceniu.
Casa Albă nu a anunțat niciodată că Biden a aprobat strategia revizuită, denumită „Nuclear Employment Guidance”, care urmărește, de asemenea, să pregătească recent Statele Unite pentru posibile provocări nucleare coordonate din partea Chinei, Rusiei și Coreei de Nord. Documentul, actualizat aproximativ o dată la patru ani, este atât de strict secret încât nu există copii electronice, ci doar un număr mic de copii distribuite câtorva oficiali din domeniul securității naționale și comandanților Pentagonului, scrie New York Times.
Dar, în discursuri recente, doi înalți funcționari ai administrației au fost autorizați să facă aluzie la schimbare – în propoziții simple, atent limitate – înainte de o notificare mai detaliată, neclasificată, către Congres, așteptată înainte ca dl Biden să părăsească funcția.
„Președintele a emis recent orientări actualizate privind utilizarea armelor nucleare pentru a ține seama de mai mulți adversari dotați cu arme nucleare”, a declarat Vipin Narang, un strateg nuclear de la M.I.T. care a lucrat la Pentagon, la începutul acestei luni, înainte de a se întoarce la mediul academic. „Și în special”, a adăugat el, orientările privind armele au ținut cont de «creșterea semnificativă a dimensiunii și diversității» arsenalului nuclear al Chinei.
În iunie, directorul senior al Consiliului Național de Securitate pentru controlul armamentelor și neproliferare, Pranay Vaddi, s-a referit, de asemenea, la acest document, primul care examinează în detaliu dacă Statele Unite sunt pregătite să răspundă crizelor nucleare care izbucnesc simultan sau secvențial, cu o combinație de arme nucleare și nenucleare.
Noua strategie, a spus dl Vaddi, subliniază „necesitatea de a descuraja simultan Rusia, RPC și Coreea de Nord”, folosind acronimul pentru Republica Populară Chineză.
În trecut, probabilitatea ca adversarii americani să poată coordona amenințările nucleare pentru a depăși arsenalul nuclear american părea îndepărtată. Dar parteneriatul emergent dintre Rusia și China, precum și armele convenționale pe care Coreea de Nord și Iranul le furnizează Rusiei pentru războiul din Ucraina au schimbat fundamental gândirea Washingtonului.
Rusia și China desfășoară deja exerciții militare împreună. Agențiile de informații încearcă să stabilească dacă Rusia ajută în schimb programele de rachete nord-coreene și iraniene.
Noul document reamintește în mod clar că oricine va depune jurământul la 20 ianuarie se va confrunta cu un peisaj nuclear schimbat și mult mai volatil decât cel care exista în urmă cu doar trei ani. Președintele Rusiei, Vladimir V. Putin, a amenințat în mod repetat cu utilizarea armelor nucleare împotriva Ucrainei, inclusiv în timpul unei crize din octombrie 2022, când dl Biden și consilierii săi, analizând interceptări ale unor conversații între comandanți ruși de rang înalt, s-au temut că probabilitatea utilizării armelor nucleare ar putea crește la 50 % sau chiar mai mult.
Dl Biden, împreună cu liderii Germaniei și Marii Britanii, a obținut ca China și India să facă declarații publice conform cărora nu există niciun rol pentru utilizarea armelor nucleare în Ucraina, iar criza s-a diminuat, cel puțin temporar.
„A fost un moment important”, a remarcat într-un interviu Richard N. Haass, fost înalt funcționar al Departamentului de Stat și al Consiliului Național de Securitate pentru mai mulți președinți republicani și președinte emerit al Consiliului pentru Relații Externe. „Avem de-a face cu o Rusie radicalizată; ideea că armele nucleare nu ar fi folosite într-un conflict convențional nu mai este o presupunere sigură”.
A doua mare schimbare provine din ambițiile nucleare ale Chinei. Expansiunea nucleară a țării se desfășoară într-un ritm chiar mai rapid decât anticipau în urmă cu doi ani oficialii serviciilor de informații americane, determinată de hotărârea președintelui Xi Jinping de a renunța la strategia de decenii de menținere a unei „descurajări minime” pentru a atinge sau depăși dimensiunea arsenalelor Washingtonului și Moscovei. Complexul nuclear al Chinei este acum cel cu cea mai rapidă creștere din lume.
Deși fostul președinte Donald J. Trump a prezis cu încredere că Kim Jong-un, liderul nord-coreean, va renunța la armele sale nucleare după cele trei întâlniri în persoană, s-a întâmplat contrariul. Dl Kim și-a dublat eforturile și, conform estimărilor oficialilor, deține în prezent peste 60 de arme și combustibil pentru multe altele.
Această extindere a schimbat natura provocării nord-coreene: atunci când țara deținea doar o mână de arme, putea fi descurajată de apărarea antirachetă. Dar arsenalul său extins se apropie rapid de dimensiunea celui al Pakistanului și al Israelului și este suficient de mare pentru a putea, în teorie, să coordoneze amenințările cu Moscova și Beijing.A fost doar o chestiune de timp până când un mediu nuclear fundamental diferit a început să modifice planurile de război și strategia americană, spun oficialii.„Este responsabilitatea noastră să vedem lumea așa cum este, nu așa cum am sperat sau ne-am dorit să fie”, a declarat dl Narang la plecarea de la Pentagon.
„Este posibil ca într-o zi să privim în urmă și să vedem sfertul de secol de după Războiul Rece ca o intermisiune nucleară”.Noua provocare este „posibilitatea reală de colaborare și chiar coluziune între adversarii noștri înarmați nuclear”, a spus el.
Până în prezent, în campania prezidențială, noile provocări la adresa strategiei nucleare americane nu au fost un subiect de dezbatere. Dl Biden, care și-a petrecut o mare parte a carierei sale politice ca susținător al neproliferării nucleare, nu a vorbit niciodată public în detaliu despre modul în care răspunde provocărilor legate de descurajarea extinderii forțelor Chinei și Coreei de Nord. Nici vicepreședintele Kamala Harris, acum candidatul Partidului Democrat.
La ultima sa conferință de presă din iulie, cu doar câteva zile înainte de a anunța că nu va mai candida pentru un al doilea mandat, dl Biden a recunoscut că a adoptat o politică de căutare a unor modalități de a interveni în parteneriatul mai larg China-Rusia.În iunie, directorul senior al Consiliului Național de Securitate pentru controlul armamentelor și neproliferare, Pranay Vaddi, s-a referit, de asemenea, la acest document, primul care examinează în detaliu dacă Statele Unite sunt pregătite să răspundă crizelor nucleare care izbucnesc simultan sau secvențial, cu o combinație de arme nucleare și nenucleare. Noua strategie, a spus dl Vaddi, subliniază „necesitatea de a descuraja simultan Rusia, RPC și Coreea de Nord”, folosind acronimul pentru Republica Populară Chineză.
În trecut, probabilitatea ca adversarii americani să poată coordona amenințările nucleare pentru a depăși arsenalul nuclear american părea îndepărtată.Dar parteneriatul emergent dintre Rusia și China, precum și armele convenționale pe care Coreea de Nord și Iranul le furnizează Rusiei pentru războiul din Ucraina au schimbat fundamental gândirea Washingtonului. Rusia și China desfășoară deja exerciții militare împreună.
Agențiile de informații încearcă să stabilească dacă Rusia ajută în schimb programele de rachete nord-coreene și iraniene.Noul document reamintește în mod clar că oricine va depune jurământul la 20 ianuarie se va confrunta cu un peisaj nuclear schimbat și mult mai volatil decât cel care exista în urmă cu doar trei ani.Președintele Rusiei, Vladimir V. Putin, a amenințat în mod repetat cu utilizarea armelor nucleare împotriva Ucrainei, inclusiv în timpul unei crize din octombrie 2022, când dl Biden și consilierii săi, analizând interceptări ale unor conversații între comandanți ruși de rang înalt, s-au temut că probabilitatea utilizării armelor nucleare ar putea crește la 50 % sau chiar mai mult.Dl Biden, împreună cu liderii Germaniei și Marii Britanii, a obținut ca China și India să facă declarații publice conform cărora nu există niciun rol pentru utilizarea armelor nucleare în Ucraina, iar criza s-a diminuat, cel puțin temporar.
„A fost un moment important”, a remarcat într-un interviu Richard N. Haass, fost înalt funcționar al Departamentului de Stat și al Consiliului Național de Securitate pentru mai mulți președinți republicani și președinte emerit al Consiliului pentru Relații Externe.
„Avem de-a face cu o Rusie radicalizată; ideea că armele nucleare nu ar fi folosite într-un conflict convențional nu mai este o presupunere sigură”.
A doua mare schimbare provine din ambițiile nucleare ale Chinei. Expansiunea nucleară a țării se desfășoară într-un ritm chiar mai rapid decât anticipau în urmă cu doi ani oficialii serviciilor de informații americane, determinată de hotărârea președintelui Xi Jinping de a renunța la strategia de decenii de menținere a unei „descurajări minime” pentru a atinge sau depăși dimensiunea arsenalelor Washingtonului și Moscovei.
Complexul nuclear al Chinei este acum cel cu cea mai rapidă creștere din lume.Deși fostul președinte Donald J. Trump a prezis cu încredere că Kim Jong-un, liderul nord-coreean, va renunța la armele sale nucleare după cele trei întâlniri în persoană, s-a întâmplat contrariul.
A fost în interesul Chinei, a susținut ea, „să prevină aceste riscuri de eroare de calcul și neînțelegere”.