UPDATE: Ședința comună în care Nicușor Dan prezintă Strategia Națională de Apărare a Țării în Parlament: Conceptul central este acela de independență solidară LIVE VIDEO
Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030 este prezentată miercuri, 26 noiembrie, de preşedintele Nicuşor Dan în plenul comun al Parlamentului, arată Administrația Prezidențială.
UPDATE 14:00: A început ședința comună din Parlament
Nicușor Dan prezintă Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 în Parlament.
„Strategia Națională de Apărare este rezultatul unui efort comun, mulțumesc instituțiilor, organizațiilor, cetățenilor care au trimis sugestii, multe dintre ele au fost preluate în acest document. Această strategie vorbește despre securitate națională din perspectiva cetățeanului, nu apărăm o abstracțiune”, a transmis șeful statului.
Conceptul central este acela de independență solidară
„Asta ridică niște chestiuni: Relația cetățeanului cu statul român, încrederea cetățeanului în statul român, care se poate traduce la un moment dat în disponibilitate sa de a apăra această instituție complexă. Există un decalaj între evoluția în ansamblu a societății, a economiei, a așteptărilor cetățeanului și cum răspunde administrația acestor așteptări.
Conceptul central este acela de independență solidară: Independență în sensul că acțiunile statului trebuie să fie pe măsura modului în care oamenii de-aici văd lumea, asta tradus în plan internațional în afirmarea acestei identități și afirmarea interesului care corespunde acestei identități. Pe de altă parte solidaritate, respectul nostru față de partenerii noștri și angajamentele luate”, a completat președintele.
„Documentul are patru capitole importante: Contextul geopolitic, pentru că față de strategiile interioare s-au produs schimbări importante. În primul rând este pusă în discuție ordinea internațională bazată pe reguli, avem un război în vecinătate de 3 ani și jumătate, avem conflicte pe glob în mai multe puncte și capacitatea internațională de a rezolva diplomatic aceste conflicte este diminuată.
Vedem o evoluție tehnologică accelerată și asta înseamnă inclusiv emergența inteligenței artificiale și cu cât timpul cineva îl petrecere pentru a se adapta cu atât decalajul față de ceilalți crește. Vedem o importanță tot mai mare a rețelelor sociale și vedem campanii intense de manipulare și dezinformare”, a adăugat șeful statului.
Capitol de amenințări, vulnerabilități, oportunități
„Strategia are un capitol de amenințări, vulnerabilități, oportunități.
Războiul hibrid pe care în mod evident Rusia îl desfășoară împotriva României și multor state europene: vedem atacuri cibernetice, campanii coordonate de dezinformare, consecința acestor lucruri, presiuni asupra democrației și asupra statului de drept.
În plan internațional, în vecinătatea României, riscurile sunt de instabilitate atât în zona estică, Moldova, Ucraina, în zona Balcanilor de Vest, a Caucazului de Sud și a Orientului Mijlociu care creează premise de riscuri pentru Europa”, a prezentat șeful statului.
„Riscuri și vulnerabilități interne: Aș insista pe capacitatea redusă a administrației publice pe multiple planuri, pe corupție, evaziunea fiscală de mare amploare, calitatea educației, gândirea critică și abandonul școlar, declinul demografic și fragmentarea politicilor statutului în zona de tehnologie.
Avem de asemenea un nivel relativ scăzut în zona de cercetare, dezvoltare, inovare care devine tot mai importantă în competiția globală, iar în ceea ce privește societatea, un risc important este cantitatea redusă de activism civic.
Pe partea pozitivă: Există niște oportunități pe care România le are, una este evidentă, faptul că avem un parteneriat strategic cu SUA, suntem parte NATO și UE cu toate mecanismele, vreau să felicit Guvernul pentru programul SAFE, dacă vorbim de NATO să menționez acest program destinat flancului estic, Santinela estului.
Există oportunități importante pentru industria națională de apărare. O să avem din păcate o creștere globală a producției militare, România are oameni calificați, locuri, industrii conexe, experiență etc”, a mai declarat Nicușor Dan.
Poziția geografică este o oportunitate: România poate să devină un punct de conectivitate Europa – Asia
„Poziția geografică este o oportunitate: România poate să devină un punct de conectivitate Europa – Asia, Portul Constanța este oportunitate, e foarte bine că în 2-3 ani va fi conectat și feroviar, și cu autostradă cu vestul Europei, Dunărea este o oportunitate iar dacă vorbim de Strategia UE la Marea Neagră a fost adoptat anul trecut.
În zona de tehnologie, chiar dacă nu suntem acum foarte bine organizați, România are potențial, avem calitatea forței de muncă, un sector privat competitiv.
Aș încheia oportunitățile cu românii din Diaspora, sunt milioane de oameni care s-au dovedit competitivi într-o piață mult mai competitivă ca a noastră și orice fel de colaborare cu acești oameni prin afaceri sau atragerea lor acasă poate să fie un uriaș plus pentru România”, a arărat șeful statului.
Care este strategia
„În ceea ce privește ce este de făcut, ce ne propunem prin această strategie: În zona de apărare propriu-zisă, în mod evident consolidarea capacităților de apărare, întărirea colaborării cu partenerii noștri, fie că vorbim de SUA, NATO, UE, fie că vorbim de relațiile bilaterale și am menționat câteva dintre programele în care suntem angrenați.
În zona politici externe ne propunem să consolidăm parteneriatele strategice și să întărim rolul nostru în formatele multilaterale: UE, NATO, B9, Inițiativa celor trei mări, sunt locuri în care vocea României trebuie să se audă tot mai pregnant”, mai spune Nicușor Dan.
Susținerea Republicii Moldova, un obiectiv important
„Susținerea Republicii Moldova, un obiectiv important. Vom sprijini în continuare Ucraina. Vom susține securitatea în Balcanii de Vest și vom susține integrarea statelor, e o condiție pentru viitor
Marea Neagră este un punct important în politica noastră externă, este un punct vulnerabil, dar poate să fie o mare oportunitate.
În politica internă: Lupta anticorupție este foarte importantă, o coordonare mai mare a instituțiilor din domeniu, trebuie să prioritizăm marea corupție (combaterea, n.red.). Corectarea mecanismelor care întârzie judecarea cauzelor de corupție. Strategia prevede implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor cu privire la corupție”, a explicat președintele României.
„O stabilitate și predictibilitate bugetară. Așa cum am menționat revigorarea industriei de apărare, promovarea companiilor românești și atragerea investițiilor străine, dezvoltarea diplomației economică care a lipsit, trebuie să spunem asta. O oportunitate va veni după aderarea României la OCDE. Sunt optimist că în vara anului viitor România va fi membru OCDE”, a mai spu Nicu;or Dan.
„Și foarte important: Energia, dezvoltarea proiectelor majore, există o conexiune între productivitate și prețul energiei. O să închei cu rolul cetățeanului, cu care am început. E foarte important în realizarea acestei strategii și în realizarea multor lucruri de dezvoltarea României în viitor să implicăm cetățenii și societății civile și pentru asta trebuie să câștigăm încrederea cetățenilor și asta e corelat cu lupta împotriva corupției. Discuția este dacă și cum vom reuși să punem în practică acest document. Aveți în mine un partener, mulțumesc”, a conchis acesta.
Nicușor Dan prezintă Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 în Parlament
Preşedintele Nicuşor Dan prezintă miercuri, în plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului, Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030, adoptată luni de CSAT.
Şeful statului a transmis Legislativului că proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparenţă publică, fiind prima Strategie Naţională de Apărare a Ţării care a parcurs şi această etapă iar o bună parte a recomandărilor primite au fost integrate în forma finală a documentului.
Şedinţa plenului reunit al celor două Camere are loc miercuri, de la ora 14.00, la şedinţă urmând să participe şi premierul Ilie Bolojan. După prezentarea mesajului şefului statului, Strategia va fi supusă votului plenului reunit. Documentul a ajuns de luni în Parlament, şi transmis comisiilor de Apărare, pentru elaborarea raportului comun.
Analiză în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
Preşedintele Nicuşor Dan arăta în scrisoarea transmisă Parlamentului că Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030 a fost analizată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi este propusă spre aprobare Parlamentului României, în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor.
”Procesul de elaborare a Strategiei a avut un puternic caracter interinstituţional, la acesta contribuind toate instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii şi apărării, precum şi reprezentanţi/formatori de opinie ai societăţii civile, think-tank-urilor şi mediului academic. Proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparenţă publică, fiind prima Strategie Naţională de Apărare a Ţării care a parcurs şi această etapă”, arată şeful statului.
Potrivit lui Nicuşor Dan, Strategia exprimă viziunea unei Românii moderne şi sigure, care se bucură de pace şi de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetăţenilor săi, în serviciul drepturilor şi libertăţiior fundamentale ale acestora, cu instituţii moderne, transparente şi integre, orientate exclusiv către slujirea binelui public.
”Documentul nu este, prin urmare, despre statul român, ci despre obligaţiile fundamentale ale instituţiilor publice faţă de cetăţenii români. Mediul de securitate este diferit, fiind marcat de contestarea ordinii internaţionale bazate pe reguli de unele state guvernate autoritar, coroborat cu diminuarea capacităţii organismelor internaţionale de a-şi îndeplini vocaţia fondatoare.
În egală măsură, statele se confruntă cu manipularea inforrnaţională, schimbarea raporturilor economice ca urmare a protecţionismului, lupta pentru resurse entice, sabotaj şi perturbare a infrastructurii critice şi creşterea ameninţărilor transnaţionale şi transfrontaliere. În acest context, asigurarea securităţii cetăţeanului şi a întregii societăţi reclamă o abordare transparentă şi colaborativă, cu instituţii funcţionând într-o logică de cooperare onestă şi responsabilă, deschise controlului cetăţenesc şi oferind, astfel, garanţii reale că România devine un stat rezistent la şocuri interne sau exteme, capabil să răspundă în mod adecvat noilor ameninţări şi riscuri de securitate”, preciza şeful statului.
Potrivit lui Nicuşor Dan, conceptul-cheie al Strategiei este independenţa solidară, ca exigenţă strategică şi imperativ de acţiune, pe componentele de securitate şi diplomaţie.
”În lumina acestui concept, pe fondul celui mai dificil context internaţional de securitate de după cel dc-al Doilea Război Mondial, România alege să răspundă provocărilor actuale de securitate, urmărindu-şi interesele naţionale, în deplină solidaritate cu partenerii şi aliaţii săi. Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030 semnalează o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României, După consolidarea rolului de membru al NATO şi al UE şi după accederea proximă la OCDE, România trebuie să îşi propună extinderea influenţei în regiunea de interes imediat şi proiectarea mai fermă a intereselor româneşti pe plan internaţional.
Strategia constituie cadrul fundamental pentru adaptarea şi/sau revizuirea strategiilor sectoriale existente sau pentru refacerea acestora, acolo unde este cazul, precum şi pentru elaborarea strategiilor sectoriale viitoare. Având în vedere cele prezentate mai sus, supun aprobării Parlamentului Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030, astfel încât România să aibă, în cel mai scurt timp, o nouă Strategie Naţională de Apărare a Ţănii, adaptată provocărilor de securitate cu care ne confruntăm în prezent şi în următorii ani”, arată preşedintele în scrisoarea către Parlament.
Evaluarea privind riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile prognosticate pentru anul 2026
Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025–2030 a fost analizată de CSAT. De asemenea, CSAT a aprobat, luni, evaluarea privind riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile prognosticate pentru anul 2026, precum şi Analiza Strategică a Apărării, documente care au ca scop identificarea şi elaborarea recomandărilor necesare gestionării provocărilor la adresa securităţii naţionale, adaptarea Armatei la noul mediu strategic, la modificările majore ale situaţiei internaţionale de securitate, precum şi la angajamentele naţionale asumate în cadrul NATO şi UE. Potrivit CSAT, statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea graniţelor, arată CSAT.
”Proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparenţă publică, fiind prima Strategie Naţională de Apărare a Ţării care a parcurs şi această etapă. O bună parte a recomandărilor primite au fost integrate, rezultând varianta finală, analizată astăzi de CSAT şi care va fi prezentată de către Preşedintele României în Parlament, pentru a fi dezbătută şi aprobată, prin hotărâre, în şedinţă comună a celor două Camere”, arăta comunicatul CSAT.
S-au primit mai multe propuneri de îmbunătăţire
Administraţia Prezidenţială anunţa, sâmbătă, că s-au primit mai multe propuneri de îmbunătăţire a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, după punerea acesteia în dezbatere publică, iar unele au fost integrate în document. Propunerile au vizat atât fondul problematicilor de securitate expuse în Strategie, cât şi forma de prezentare.
Astfel, având în vedere relevanţa unor observaţii şi propuneri, au fost operate mai multe modificări menite să clarifice anumite prevederi ale Strategiei, inclusiv de natură conceptuală. De asemenea, sugestiile primite au facilitat detalierea unor aspecte particulare din Strategie, permiţând astfel detalierea unor mesaje cheie. Multe dintre ideile propuse, chiar dacă nu au fost integrate în Strategie, vor contribui la fundamentarea acţiunilor din Planul de Implementare a acesteia.
Administraţia Prezidenţială a publicat săptămâna trecută Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030 în care se arată că, dacă vocea României nu este încă la înălţimea dimensiunii reale a ţării noastre, cu precădere la scara regiunii, este şi pentru că evoluţia societăţii şi a economiei româneşti a devansat, adesea substanţial, adaptarea instituţiilor naţionale la noile realităţi.
”În pofida ezitărilor şi a sincopelor, România se găseşte azi în pragul maturităţii naţionale şi statale depline, pregătită potenţial să îşi soluţioneze vulnerabilităţile şi să utilizeze optim oportunităţile naturale şi istorice de care dispune, se menţionează în document.
Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, într-un text care precede Strategia Naţională de apărare pentru perioada 2025 – 2030, făcută publică miercuri, că persistenţa fenomenului corupţiei şubrezeşte statul, slăbeşte impardonabil capacitatea noastră defensivă, în sens larg, şi diluează pactul de încredere dintre instituţii şi cetăţeni.
”Cetăţenii noştri ar putea ezita să apere o Românie coruptă, dar vor fi pe deplin solidari cu o ţară care le apără cu bună credinţă libertăţile şi interesele”, argumenterază el. Ulterior, într-o conferinţă de presă, preşedintele a prezentat elemente ale Strategiei Naţionale de apărare pentru perioada 2025 – 20230, precizând că documentul introduce conceptul de independenţă solidară.
Preşedintele a mai spus că corupţia slăbeşte coeziunea socială. Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, afirma că Noua Strategie Naţională de Apărare este centrată pe cetăţean, pe nevoia de siguranţă, dar şi pe modernizarea statului român.
Potrivit oficialului, România ”are nevoie de un stat puternic, cu instituţii care cooperează, care ştim că se bazează pe date”.
”Administraţia trebuie să ţină pasul cu societatea – cu energia, educaţia şi maturitatea pe care oamenii le-au câştigat”, a mai transmis ministrul Apărării.
