Noi controale la băncile din România suspectate de înțelegeri tip cartel! Se pregătește o posibilă suprataxare a instituțiilor bancare
Recent au avut loc noi controale la băncile din România, după ce inspectorii Consiliului Concurenţei au descins, marţi, în sediile instituțiilor bancare comerciale din ţară, acestea fiind suspectate de înţelegere tip cartel, de data aceasta în legătură cu raportări în Biroul de Credit, arată sursele Profit.ro.
Decizia vine după ce în noiembrie anul trecut un control similar a strâns probe de cartel la stabilirea ratelor de referinţă ROBID/ROBOR. Controlul, derulat până marţi seara târziu, a vizat strângerea de probe pentru demonstrarea înţelegerii anticoncurenţiale, fiind verificate computere, e-mailuri şi telefoane ale bancherilor, transmite sursa citată.
Controale ale Consiliului Concurenței la băncile din România
Toate băncile comerciale din ţară raportează şi pot verifica în baza de date a Biroului de Credit, la care sunt asociate, clienţii care au întârziat cu mai mult de o lună achitarea ratelor la împrumuturi, persoanele care au comis fraude sau infracţiuni, stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, faţă de instituţiile financiare asociate în birou, precum şi clienţii care au dat informaţii false când au solicitat credite, arată Profit.ro.
Baza de date a Biroului stochează şi informaţii pozitive, despre clienţii fără restanţe (produse de finanţare utilizate, inclusiv carduri de credit/overdraft sau credite nevoi personale, cu detalii despre valoarea creditelor, soldul rămas, rata lunară, limita cardului sau durata finanţării). Biroul realizează rapoarte de credit ale solicitanţilor de împrumuturi şi le calculează un scor al riscului de neplată. Baza de date poate fi consultată atât de bănci, cât şi de IFN-uri, asigurători, recuperatori de creanţe. Biroul de credit a fost înfiinţat de 20 de bănci acţionare (18 azi) şi are în prezent 77 de instutuţii participante.
Consiliul Concurenţei poate face inspecţii inopinate la orice companie sau instituţie financiară din ţară şi poate ridica orice probă, dacă obţine autorizaţie de la Curtea de Apel şi dacă aceste controale sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării unor posibilele practici anticoncurenţiale. Nicio inspecţie inopinată nu reprezintă o antepronunţare asupra vinovăţiei companiilor verificate. Cel mai recent control inopinat de amploare la bănci avut loc la începutul lunii noiembrie 2022.
Guvernul vrea suprataxarea băncilor
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, spune că suprataxarea mediului bancar avută în vedere de Guvern este ”o contribuţie de solidaritate la un anumit moment”, dar care se bazează ”pe un profit excepţional pe care-l fac aceste bănci în anumite momente”. El susţine că măsurile de reducere a deficitului bugetar trebuie făcute într-un mod responsabil şi că ele nu vor afecta foarte mult electoratul PNL.
„Am spus-o şi insistăm, foarte probabil ca şi social-democraţii să fie de acord cu cele trei direcţii mari anunţate deja de noi. Primul capitol al acestor măsuri ar trebui să se refere la diminuarea cheltuielilor publice, la supleţea care trebuie s-o asigurăm unui stat mult mai funcţional şi mult mai ajustat decât până în momentul de faţă. Cea de-a doua este legată de combaterea evaziunii fiscale şi mărirea gradului de colectare a taxelor pe care ar trebui să le încasăm şi nu o facem în momentul de faţă. Şi bineînţeles, cea de-a treia mare componentă, este vorba despre această ajustare a fiscalităţii, de fapt, hai să spunem aşa, o revenire la un echilibru în taxare şi o reaşezare a sistemului de taxe pe toate zonele, în vederea atingerii acestei ţinte de deficit bugetar”, a declarat, la RFI, Ionuţ Stroe, legat de viziunea PNL privind măsurile fiscale.
Întrebat dacă PNL este de acord cu suprataxarea băncilor, idee avansată de ministrul de Finanţe, Marcel Boloş, Ionuţ Stroe a explicat: ”E vorba despre anumite profituri excepţionale ale băncilor, menţionate de domnul Marcel Boloş”.
”Vorbim de ceea ce în Europa se numeşte taxare pe veniturile provenite din anumite distorsiuni, anumite anomalii ale pieţei. Este o discuţie care se poartă nu numai în România. Există ţări care au adoptat o astfel de taxare suplimentară a băncilor, există altele care au în dezbatere şi gândesc şi există unele care deja au făcut acest pas, nu este ceva inventat sau brevetat de noi, aşa cum nici în domeniul energiei, apropo de ce s-a întâmplat anul trecut, nu am făcut decât să urmăm un anume trend şi recomandări europene, ştiţi discuţia cu profiturile companiilor de energie în momente de criză, în care preţurile pe bursele de energie o luaseră razna (…).
Sistemul bancar şi zona energiei sunt domenii mari, sunt domenii cheie, unde din păcate, această inflaţie, creşterea dobânzilor, a preţurilor, au condus la profituri mari, profituri uriaşe, atenţie, care vin dintr-o anume poziţie dominantă pe piaţă, de exemplu, a sistemului bancar, sunt foarte puţini operatori bancari, ei practic generează din aceste servicii pe care le oferă oamenilor profituri şi suntem oarecum nişte consumatori captivi pe această piaţă. E, hai să zicem, o contribuţie de solidaritate la un anumit moment, dar care se bazează pe un profit excepţional pe care-l fac aceste bănci în anumite momente. Deocamdată, nu există o formă finalizată”, a arătat el.
El a completat, răspunzând unei alte întrebări, că nu este ceva ilegal.
