Paștele în comunism. Sărbătoarea era oficial interzisă, dar o persoană din familia Ceaușescu ținea post și se ruga

Paștele în comunism era foarte diferit de sărbătoarea de astăzi pentru simplul motiv că ..era interzis. De fapt, nu era oficial recunoscut, căci doctrina partidului nu admitea existența lui Dumnezeu. Cuplul dictatorial nu serba Paștele, dar se înfrupta, în ziua cu pricina, din bucatele tradiționale. Totuși, o persoană din familia Ceaușescu ținea post și se ruga: Zoe, fiica lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu.

Românii nu prea țineau cont de decizia organelor represive comuniste și participau an de an la slujbele de Înviere, dar și puneau așa-numita masă de Paște. Dar regimul ceaușist făcea tot posibilul să îi țină ocupați pe credincioșii care, de multe ori, erau pur și simplu chemați la lucru în Duminica Pastelui.

Paștele în comunism. Tinerii erau ademeniți în cluburi

Și cu tinerii se încercau strategii prin care să fie ținuți departe de Biserică și de slujba de Înviere. Se organizau în ziua Paștelui diverse evenimente sportive, culturale, iar în noaptea de Înviere discotecile aveau program prelungit.

Una dintre găselnițele șefilor Partidului Comunist a fost să cheme copiii la școală în a doua zi de Paste, astfel încât aceștia să nu simtă atmosfera de sărbătoare. Era modul prin care Nicolae Ceaușescu încerca să-i îndepărteze pe români de credință si de biserică.

O persoană din familia Ceaușescu ținea post și se ruga. Nicolae și Elena doar se înfruptau din bucate

Suzana Andreiaș, fost administrator al reședințelor prezidentiale din București
și Snagov, a explicat într-un articol pentru „ Adevarul” că de Paște, la fel ca și de Crăciun, în familia Ceaușescu erau nelipsite preparatele culinare specifice acestor särbätori.

Mai mult, apropiatii cuplului spun că Zoia Ceaușescu, fiica celor doi, era o fire foarte religioasă și că ținea toate posturile de peste an. Zoia mergea adesea la biserică să se roage, incluisv pentru familia ei.

Familia Ceaușescu mânca la fel ca toată lumea: carne de miel, cozonac. Iar la ei în casă, la cererea Zoiei, se făceau întotdeauna ouă roșii de Paște.

Cozonacii de casă ai Suzanei

Suzana Andriaș și-a amintit cum odată nu făcut cozonac de Paște pentru
familia Ceaușescu:

„Pentru mine făcusem, dar pentru ei nu. Și tocmai în ziua aceea, de Paște, au venit la Snagov. În casă era cozonac de la Sector, frumos aranjat pe o tavă. «De unde este
cozonacul ăsta?», mă întreabă tovarășul. De la Sector, îi spun. «Tu n-ai făcut?».
N-am făcut! Mi-a fost rușine să-i spun că pentru mine am făcut și pentru ei nu.
«Uite, noi mergem să ne plimbam și tu ne faci cozonac până ne întoarcem!’».

În două ore am făcut trei cozonaci acolo, în vilă, în cuptor. I-au pus în mașină și i-au
luat cu tot cu tăvi la București. A treia zi de Paște, când am ajuns la București,
am mai văzut doar unul în bucătărie”, a povestit aceasta.