Olanda dă undă verde aderării României şi Croaţiei la Schengen, dar e împotriva Bulgariei. Mark Rutte a comunicat decizia Parlamentului
Guvernul Olandei a transmis, vineri, 2 decembrie, că ”este orientat spre viitor în ceea ce privește aderarea României la Schengen” și a informat Parlamentul cu privire la progresele României. De asemenea, și Croația este pe lista pozitivă, în timp ce vecinii din Bulgaria mai au de așteptat.
Olanda dă undă verde aderării României şi Croaţiei la Schengen, dar e împotriva Bulgariei
Guvernul Țărilor de Jos a revenit cu o actualizare a comunicatului inițial în care arată că ”având în vedere cele două evaluări pozitive recente ale Comisiei Europene privind Schengen și progresele identificate în recentul raport MCV privind statul de drept în România, guvernul olandez este orientat spre viitor în ceea ce privește aderarea României la Schengen. Acesta va lua în considerare discuțiile parlamentare care vor urma în perioada premergătoare Consiliului JAI din 8 decembrie pentru a-și stabili poziția finală cu privire la această chestiune importantă”.
Guvernul de la Haga își motivează schimbarea de poziție față de România prin existența celor două misiuni pozitive de evaluare Schengen (una având în componență experți din Țările de Jos), dar și prin ultimul raport MCV al Comisiei Europene.
Mark Rutte a comunicat decizia Parlamentului
Guvernul condus de Mark Rutte anunță în comunicatul citat că a informat vineri Parlamentul cu privire la poziția sa. Tot vineri, o comisie din Parlamentul Suediei a votat pentru ca executivul suedez să susțină aderarea României la Schengen, ceea ce înseamnă că Austria a rămas singurul stat membru UE care se mai opune primirii României în Schengen.
Totuși, premierul Mark Rutte a susţinut vineri că pentru Bulgaria este în continuare prematur să intre în Schengen şi i-a transmis telefonic această opinie, în această săptămână, premierului interimar bulgar Galab Donev, menţionează G4media.ro.
Guvernul olandez dă undă verde aderării României şi Croaţiei la Schengen, dar îşi menţine împotrivirea „fermă” şi „refuză să accepte” ca Bulgaria să adere la spaţiul de liberă circulaţie. Cabinetul de la Haga consideră în continuare că este prea devreme pentru Bulgaria, care ar putea să adere, totuşi, anul viitor, scrie, vineri, publicaţia „Volkskrant”.
Decizia finală va fi luată săptămâna viitoare
Săptămâna viitoare Ţările de Jos trebuie să decidă în mod oficial poziţia cu privire la extinderea spaţiului Schengen, zona în care europenii pot călători fără paşaport şi fără controale la frontieră.
La Bruxelles, Ţările de Jos se află sub o presiune tot mai mare pentru a accepta aderarea Bulgariei, României şi Croaţiei, după ce Haga a obstrucţionat acest lucru timp de 11 ani, scrie publicaţia olandeză.
Luna trecută, Comisia Europeană a anunţat că este „dincolo de orice îndoială” că aceste ţări îndeplinesc toate condiţiile pentru Schengen. Comisia a făcut această evaluare cu privire la România şi Bulgaria încă din 2011, iar Parlamentul European a împărtăşit acest punct de vedere, dar în rândul statelor membre au existat voci care s-au împotrivit. Corupţia, criminalitatea şi frauda din ambele ţări aveau o amploare prea mare pentru a elimina controalele la frontieră, explică publicaţia olandeză. După reforme substanţiale la Sofia şi Bucureşti, aproape toate statele membre au fost de acord cu aderarea lor. Singurele ţări care se mai opun sunt Austria şi Olanda, precizează „Volkskrant”.
Probleme pentru Bulgaria
Ţările de Jos solicită Comisiei Europene să efectueze mai întâi verificări suplimentare pentru a stabili dacă aderarea Bulgariei nu aduce pericolul creşterii corupţiei şi a imigraţiei nedorite.
„Avem în continuare dubii cu privire la faptul că frontiera este păzită corespunzător şi că toate sistemele de aplicare a acordului Schengen funcţionează corect”, a spus Rutte. El nu a vrut să acuze direct Bulgaria de neglijenţă, dar vrea totuşi mai multe dovezi că lucrurile sunt în ordine, precizează „Volkskrant”. „Altfel, teoretic, ai risca să te confrunţi cu riscul de migraţie, dacă ai trece printr-o astfel de ţară”, a menţionat Mark Rutte.
Presiunea europeană vine într-un moment foarte nepotrivit pentru cabinetul Rutte, deoarece Olanda se confruntă cu un număr neaşteptat de mare de solicitanţi de azil, iar guvernul de coaliţie caută asiduu modalităţi de a face ceva în acest sens. VVD, partidul premierului Rutte, şi creştin-democraţii din CDA, parteneri minoritari de coaliţie, nu vor să excludă nimic în această privinţă. Aceste partide sugerează controale mai stricte la frontierele naţionale. Or, extinderea spaţiului Schengen nu este utilă în această strategie, scrie „Volkskrant”.
Premierul Rutte nu a exclus vineri posibilitatea ca Bulgaria să primească undă verde pentru Schengen anul viitor, dacă Bruxelles-ul reuşeşte să convingă Cabinetul de la Haga.
