Lovitură pentru ONG-uri!. Acestea ar putea fi obligate să facă publice numele persoanelor care au redirecționat 3,5% din impozit. Asta prevede un proiect de lege inițiat de PSD și PNL. ONG-urile din România să facă liste cu toate persoanele care le-au redirecționat procente din impozitul pe venit și să le facă publice.
Proiectul prevede și dizolvarea automată a ONG-urilor care nu fac publice aceste liste.
Proiectul legislativ prevede că ONG-urile sunt obligate să publice numele tuturor persoanelor care au redirecționat 3,5% din impozit, precum și sumele exacte ale fiecăruia.
O analiză Avocatnet.ro arată însă că respectarea acestei prevederi este imposibilă: ”spre deosebire de situația sponsorizărilor, unde se încheie contracte și părțile știu clar ce și cât se dă, în cazul redirecționării, beneficiarii acelor sume din impozitul pe venit nu știu, în momentul în care primesc sumele alocate, care sunt contribuabilii care au putut redirecționa acea cotă, de fapt și cu atât mai puțin nu știu care sunt sumele exacte”.
Mai multe organizații ale societății civile au atacat proiectul PSD-PNL și pentru că ar prevedea îngreunarea atacării de către ONG a actelor ilegale.
161 de organizații neguvernamentale și grupuri de cetățeni au transmis semnatarilor propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații solicitarea de a-și retrage semnătura de pe acest document.
Modificările propuse sunt o încercare de a slăbi capacitatea societății civile de a-și exercita misiunea de a proteja interesul public și se aliniază tendințelor iliberale din alte țări europene.
Aceștia susțin că propunerea legislativă ar împiedica sau ar îngreuna semnificativ procesul prin care orice organizație neguvernamentală poate sesiza instanțele de judecată cu privire la orice posibilă nelegalitate a unor acte emise de instituțiile publice.
Printre elementele noi pe care inițiatorii acestui text de lege doresc să le aducă sunt o vechime minimă de doi ani a organizației neguvernamentale care dorește să se adreseze instanței pentru anularea unor acte administrative, depunerea unei cauțiuni de 1% din valoarea investiției (pentru contestarea unor proiecte ce vizează investiții), și răspunderea patrimonială a membrilor consiliului director, în cazul în care instanța va emite o decizie definitivă de respingere a cauzei.
Toate aceste propuneri vin în contextul în care Codul de procedură civilă reglementează deja, într-un mod acoperitor, abuzul de drept procesual.