Au trecut opt ani de când scutul anti-rachetă de la Deveselu a fost activat, pe data de 12 mai 2016. Deși este o armă este una pur defensivă, oficialii de la Moscova au criticat-o din prima clipă, spunând că după o modificare de soft ea poate fi transformată într-o armă cu valențe ofensive.
Interceptorii instalaţi pe scutul de la Deveselu nu au încărcătură explozivă şi nu sunt purtători ai unor încărcături periculoase. Aceștia sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile prin forța impactului. O racheta are o autonomie de 500 de km şi o viteză maximă de aproximativ 9.600 km/h.
Scutul antirachetă de la Deveselu a început să fie operațional în anul 2016, fiind doar o mică parte din ceea ce înseamnă apărarea împotriva rachetelor balistice. La Deveselu există 24 de rachete interceptoare, fiecare cu o lungime de 6,55 m și un diametru de 0,34 m, însă nu dețin o încărcătură explozivă.
Aceste rachete sunt capabile să ajungă la impresionanta viteză de 5 km pe secundă și distrug țintele prin simpla lovire.
Prețul unei asemenea rachete este de 20 de milioane de dolari, având o autonomie de 500 de kilometri.
La nivelul României există 24 de astfel de dispozitive care sunt coordonate de un radar capabil să comunice cu alte radare de pe teritoriul Poloniei, Turciei sau alte nave ale NATO care se află în patrulare.
”Activarea scutului antirachetă în România constituie o amenințare la adresa securității naționale a Rusiei, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, chiar în ziua inaugurării scutului de la Deveselu.
„Fără îndoială, desfășurarea sistemului este cu adevărat o amenințare la adresa securității Federației Ruse”, a spus Peskov într-o teleconferință cu mai mulți jurnaliști.
Face parte din strategia de izolare politică și militară a Rusiei”, a declarat și Andrei Kelin, oficial cu rang înalt în MAE rus.