Scandal pe ordonanța ”trenuleț” propusă de Ministerul Finanțelor. Deși ședința de Guvern în care urma să se aprobe bugetul pentru 2024 trebuia să înceapă la ora 12, guvernanții nu au reușit să se pună de acord pe mai multe capitole, mai ales după avizul negativ și semnalele de alarmă trase de Consiliul Fiscal. Ședința de Guvern nu a început nici măcar la ora 17.
UPDATE ORA 21: Ședința de Guvern pentru aprobarea Bugetului pentru 2024 a început la ora 21. Premierul Marcel Ciolacu a recunoscut, la începutul ședinței, discuțiile tensionate dintre membrii Guvernului și a ținut să-i mulțumească ministrului de Finanțe, Marcel Boloș.
Click to display the embedded YouTube video
„Adoptăm astăzi Bugetul de Stat pe 2024, unul axat pe investiții de circa 7% din PIB. Anul viitor, investițiile vor contribui cu jumătate la creșterea economică, iar creșterea investițiilor va fi dublă față de cea a consumului! Aici este, de fapt, cheia dezvoltării României! Țintim o creștere economică de 3.4%, a doua cea mai mare din UE. Asta înseamnă 150 de miliarde de lei în plus la PIB-ul României față de acest an. Bugetul asigurărilor sociale, pe care îl aprobăm tot azi, probează că există bani atât pentru creșterea pensiilor de la 1 ianuarie cu rata inflației, de 13,8%, cât și pentru recalcularea pensiilor din 1 septembrie! Sunt prevăzute și fonduri pentru a crește alocațiile și ajutoarele sociale. Majorăm, așa cum am promis, salariile profesorilor și există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar – nu și la demnitari!”, a declarat premierul, conform Stiripesurse.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat din nou că Educația va beneficia de un buget record și a ținut să precizeze că există bani în plus pentru sănătate, inclusiv pentru CNAS.
„Investițiile sunt de 120 miliarde de lei, este un record absolut după 1989. Avem cel mai mare buget din istorie la Educație, cu peste 21 miliarde lei mai mult față de 2023. La Transporturi, alocăm cu 27% mai mulți bani pentru a susține investițiile din infrastructură. Asta înseamnă 6,5 miliarde lei în plus pentru alte loturi de autostradă finalizate, trenuri electrice, vagoane noi și lucrări de modernizare a porturilor.
Există de asemenea suplimentări majore, între 30 și 50% în plus pentru Sănătate (inclusiv CNAS), Mediu și Dezvoltare. Aici vorbim despre Programul Anghel Saligny, unde alocăm cu 3,7 miliarde lei mai mult, dublu și ceva față de 2023! Există un plus de 10% și la investițiile din PNDL”, a subliniat șeful executivului.
„Am lăsat la final salariul minim pe 2024, care va crește cu siguranță. Propunerea noastră este 3700 de lei de la 1 iulie, ca să asigurăm cele 6 luni de predictibilitate mediului de afaceri. Până atunci, păstrăm facilitatea de 200 de lei scutiți de taxe din salariul minim brut.
Acest buget, votat de Parlament înainte de Crăciun, ne va permite în 2024 să investim sume fără precedent pentru a construi viitorul României”, a concluzionat premierul.
Știrea inițială:
Consiliul Fiscal a avertizat că deficitul bugetar pe anul 2024 este posibil să depăşească semnificativ deficitul pentru 2023, existând riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetară.
CF a primit de la Ministerul de Finanţe, pe 9 decembrie, un prim set de documente privind cele trei proiecte de lege, pentru ca, un nou set de proiecte să fie transmis instituţiei în după-amiaza zilei de 13 decembrie. În aceste condiţii, Consiliul Fiscal precizează că a fost pus în imposibilitatea revizuirii opiniei extinse, astfel încât a decis emiterea unei opinii preliminare.
„Drept consecinţă, examinarea de către CF a primului set de documente conduce la concluzia că este foarte posibil ca deficitul bugetar pe anul 2024 să depăşească semnificativ deficitul pentru 2023, existând riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetară. Deficitul bugetar în 2023, conform documentelor transmise de Ministerul Finanţelor, este 5,9% din PIB în metodologie cash şi 6,0% din PIB în metodologie europeană/ESA”, se arată în opinia preliminară a CF, conform Agerpres.
„În contextul alocării de timp insuficient (mai puțin de 24 ore) pentru analiza unor documente complexe ce însumează peste 1200 de pagini, impactul proiectului de act normativ nu a putut fi evaluat în mod corespunzător.
O analiză preliminară relevă un optimism excesiv și nejustificat în privința nivelului veniturilor și un impact semnificativ asupra numeroase industrii, angajatori, angajați și reprezentanți ai mediului non-guvernamental deopotrivă.”, atenționează și CES.
Miercuri a fost publicat proiectul de buget pe anul 2024, construit pe un deficit bugetar de 86,6 miliarde lei sau 5% din PIB, cu o creștere economică prognozată de 3,4%, cu 2,0% mai mare decât în 2023. Veniturile bugetului general consolidat ar urma să fie de 586 de miliarde de lei în 2024, adică o creştere cu 13% iar cheltuielile au fost estimate la 672,8 miliarde de lei (creştere cu 9%).
Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este de 8,5 în anul 2024, iar plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, pentru sfârșitul anului 2024, este de 49,8% din produsul intern brut.
Creșterea economică estimată pentru anul viitor este de 3,4%, iar inflația este estimată la 6%. De asemenea, câștigul salarial mediu net lunar, la fundamentarea bugetului este de 4.733 de lei.
Produsul Intern Brut este estimat la 1.733 miliarde de lei preţuri curente, iar deficitul bugetar la 5% din PIB, în condiţiile unor venituri de peste 586 miliarde de lei şi ale unor cheltuieli de 673 miliarde de lei. Ponderea cheltuielilor totale în PIB este estimată la 38,8%, iar cea a veniturilor la 33,8% din PIB.
Din 2024, bugetarii vor avea o majorare de 5% la salariu, cu excepția profesorilor cărora le va crește leafa cu 20% în două tranșe, la 1 ianuarie și 1 iunie.
De asemenea, în sectorul bugetar este suspendată ocuparea prin concurs a posturilor vacante. Munca suplimentară va fi compensată în zile libere, instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului din cadrul acestora premii.
În plus, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.
Ministerul Afacerilor Interne – 27.987.183 mii lei – +0,62%
Ministerul Finanțelor – 65.887.452 mii lei – +2,1%
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – 30.001.915 mii lei – +28,59%
Ministerul Apărării Naționale – 39.544.618 mii lei – +25,9%
Ministerul Educației – 61.621.62 mii lei – +50,07%
Ministerul Culturii – 1.483.551 mii lei – +16,02%
Ministerul Afacerilor Externe – 1.341.528 mii lei – +3,9%
Ministerul Dezvoltării – 13.208.743 mii lei – +35,01%
Ministerul Agriculturii – 25.195.956 mii lei – +9%
Ministerul Cercetării – 3.166.764 mii lei – +27,35%
Ministerul Mediului – 3.144.156 mii lei – +10,77%
Ministerul Familiei – 363.174 mii lei – 41,41%
Ministerul Muncii – 75.941.830 mii lei – 13,%
SRI – 3.959.208 mii lei – +2%
STS – 1.479.642 mii lei – +28%
Administrația Prezidențială – 109.699 mii lei – +0,9%
Senat – 357.765 mii lei – +8,99%
Camera Deputaților – 663.055 mii lei – +6,7%
Ministerul Justiției – 3.036.56 mii lei – -2,2%
Ministerul Economiei – 7.017.626 mii lei – -42,25%
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – 8.667.443 mii lei – -38,47%
Ministerul Sănătății – 19.405.054 mii lei – -18,46%
Ministerul Energiei – 7.017.626 mii lei – -42,25%
SPP – 356.869 mii lei – -29,5%
SGG – 4.738.718 mii lei – -2, 46%.