NEWS

Părinții nemulțumiți de absența triajului epidemiologic în școli

Părinții nemulțumiți de absența triajului epidemiologic în școli

Părinții nemulțumiți de absența triajului epidemiologic în școli. Directoarea nu vede cum ar putea face față asistenta unui număr de 600 de copii.

Părinții își doresc să aibă loc în școli triajul epidemiologic recomandat de Ministerul Sănătății, în contextul în care s-au înmulțit cazurile de gripă sezonieră. Dar măsura, spun aceștia, nu se aplică nici măcar în instituțiile preuniversitare care au cabinet medical, conform școala9.ro

Mai mulți părinți s-au exprimat pe rețelele de socializare în legătură cu modul în care se desfășoară triajul epidemiologic în școlile unde învață copiii lor. Majoritatea spune că acest triaj nu are loc de fapt.

Cu patru zile înainte să înceapă școala, după vacanța de iarnă, Ministrul Sănătății Alexandru Rafila a declarat că România e în stare de alertă epidemiologică și că se vor face recomandări, inclusiv pentru instituțiile de învățământ.

Prima dintre ele este triajul zilnic, apoi: cadrele didactice să folosească măști de protecție, „eventual și copiii”.

Asistenții medicali din școli ar avea responsabilitatea să verifice dacă elevii tușesc, strănută sau au febră. Însă în puține instituții preuniversitare există cabinete medicale: doar în 1.732 de școli din urban și în 53 din rural, potrivit datelor pe care tocmai le-a primit jurnalista Sorana Stănescu de la Ministerul Sănătății.

Nu Ministerul Sănătății înființează cabinetele medicale școlare, ci autoritățile locale

Numărul copiilor influențează decizia de deschidere a unui cabinet medical în școala doar dacă personalul are normă întreagă sau nu. De exemplu, o școală cu peste 1.000 de elevi trebuie să aibă un medic de medicină și două asistente cu normă întreagă, dar una între 500 și 1.000 de elevi are un medic cu jumătate de normă și una sau două asistente (depinde dacă se învață într-una sau în două ture).

Pentru că medicina școlară e încadrată la asistență medicală primară și comunitară, care e responsabilitatea primăriilor, nu intră în sarcina MS să înființeze cabinete medicale școlare.

Mai mult, dacă MS nu aprobă posturi de medicină școlară pentru că nu are temporar finanțare, autoritățile locale pot să plătească medici de familie, stomatologi sau asistenți din localitate pentru servicii medicale în școală (conform art. 3 de aici), iar anul trecut chiar existau 150 de astfel de contracte. Școlile private nu primesc finanțare de la stat pentru asta.