Parlamentul European a adoptat Pactul privind Migrația și Azilul! Măsurile vor intra în vigoare din 2026 la nivel european
Parlamentul European a adoptat Pactul privind Migrația și Azilul! Eurodeputaţii au adoptat miercuri o importantă reformă a politicii europene a migraţiei, adică o serie de norme care înăspresc controalele la sosirea la frontierele Uniunii Europene (UE) şi implementează un sistem de solidaritate între state. Discuțiile cu privire la acest subiect au provocat opoziţia extremei drepte şi a stângii radicale, fiind practic rezultatul unui compromis dificil asupra unui subiect care alimentează tensiuni şi disensiuni între cele 27 de state de ani de zile.
Pactul privind migrația și azilul este un set de noi norme de gestionare a migrației și de instituire a unui sistem comun de azil la nivelul UE, care oferă rezultate, rămânând în același timp fundamentate pe valorile noastre europene, se arată într-un comunicat oficial.
Parlamentul European (PE) a adoptat prin vot zece texte care alcătuiesc ”Pactul Migraţiei şi Azilului” într-o sesiune plenară, la Bruxelles, întreruptă scurt de proteste ale unor activişti ostili acestei reforme.
Migration is a European challenge which must be met with a European solution
This is what the Pact on Migration & Asylum delivers.
For more secure borders.
Faster, more efficient procedures.
And more solidarity with Member States at external borders ↓ https://t.co/f075ruexex
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) April 10, 2024
Măsurile vor intra în vigoare din 2026 la nivel european
Textele au făcut obiectul unui acord politic, în decembrie, şi au fost aprobate în februarie în Comisie Parlamentară, însă ”votul nu este dat”, declara marţi eurodeputata franceză Fabienne Keller (Renew Europe), raportoarea unuia dintre regulamentele-cheie cu privire la procedurile azilului.
”Dacă unul dintre texte cade, coerenţa ansamblului cade în mod clar (…), însă ne dorim ca, prin responsabilitate, o majoritate democratică a PE să susţină” acest pact, care constituie ”un pas înainte”, aprecia ea.
În afară de această reformă – care urmează să intre în vigoare din 2026 – UE îşi multiplică acordurile cu ţări de origine şi de tranzit ale exilaţilor – ca Tunisia, Mauritania şi Egiptul -, într-o încercare de a scădea numărul sosirilor la frontieră.
UE înregistrează o creştere a cererilor de azil – care au atins 1,4 milioane în 2023, reprezentând cel mai înalt nivel din 2016 -, potrivit Agenţiei europene a azilului.
Intrările ”neregulate” în UE sunt de asemenea în creştere şi au atins 380.000 în 2023, potrivit FRONTEX.
Măsurile vor intra în vigoare din 2026 la nivel european
Textele au făcut obiectul unui acord politic, în decembrie, şi au fost aprobate în februarie în Comisie Parlamentară, însă ”votul nu este dat”, declara marţi eurodeputata franceză Fabienne Keller (Renew Europe), raportoarea unuia dintre regulamentele-cheie cu privire la procedurile azilului.
”Dacă unul dintre texte cade, coerenţa ansamblului cade în mod clar (…), însă ne dorim ca, prin responsabilitate, o majoritate democratică a PE să susţină” acest pact, care constituie ”un pas înainte”, aprecia ea.
În afară de această reformă – care urmează să intre în vigoare din 2026 – UE îşi multiplică acordurile cu ţări de origine şi de tranzit ale exilaţilor – ca Tunisia, Mauritania şi Egiptul -, într-o încercare de a scădea numărul sosirilor la frontieră.
UE înregistrează o creştere a cererilor de azil – care au atins 1,4 milioane în 2023, reprezentând cel mai înalt nivel din 2016 -, potrivit Agenţiei europene a azilului.
Intrările ”neregulate” în UE sunt de asemenea în creştere şi au atins 380.000 în 2023, potrivit FRONTEX.
Măsurile vor intra în vigoare din 2026 la nivel european
Textele au făcut obiectul unui acord politic, în decembrie, şi au fost aprobate în februarie în Comisie Parlamentară, însă ”votul nu este dat”, declara marţi eurodeputata franceză Fabienne Keller (Renew Europe), raportoarea unuia dintre regulamentele-cheie cu privire la procedurile azilului.
”Dacă unul dintre texte cade, coerenţa ansamblului cade în mod clar (…), însă ne dorim ca, prin responsabilitate, o majoritate democratică a PE să susţină” acest pact, care constituie ”un pas înainte”, aprecia ea.
În afară de această reformă – care urmează să intre în vigoare din 2026 – UE îşi multiplică acordurile cu ţări de origine şi de tranzit ale exilaţilor – ca Tunisia, Mauritania şi Egiptul -, într-o încercare de a scădea numărul sosirilor la frontieră.
UE înregistrează o creştere a cererilor de azil – care au atins 1,4 milioane în 2023, reprezentând cel mai înalt nivel din 2016 -, potrivit Agenţiei europene a azilului.
Intrările ”neregulate” în UE sunt de asemenea în creştere şi au atins 380.000 în 2023, potrivit FRONTEX.
Parlamentul European a adoptat Pactul privind Migrația și Azilul!
Acesta se bazează pe propunerile de reformă anterioare în domeniul migrației și le modifică, oferind o abordare cuprinzătoare care vizează consolidarea și integrarea politicilor-cheie ale UE privind migrația, azilul, gestionarea frontierelor și integrarea. Cu norme ferme, dar echitabile, acesta este conceput pentru a gestiona și normaliza migrația pe termen lung, oferind țărilor UE flexibilitatea de a face față provocărilor specifice cu care se confruntă și garanțiile necesare pentru a proteja persoanele aflate în dificultate.
La 10 aprilie 2024, Parlamentul European a votat în favoarea noilor norme privind migrația, permițând UE să abordeze probleme complexe cu hotărâre și ingeniozitate. Acest lucru va asigura faptul că Uniunea are frontiere externe puternice și sigure, că drepturile cetățenilor sunt garantate și că nicio țară din UE nu este lăsată singură sub presiune.
Cei patru piloni ai noii politici privind migrația și azilul
Securizarea frontierelor externe
Screening robust: Persoanele care nu îndeplinesc condițiile de intrare în UE vor fi înregistrate și vor fi supuse identificării, securității și controalelor sanitare.
Baza de date Eurodac privind azilul și migrația: Regulamentul Eurodac transformă baza de date existentă într-o bază de date de sine stătătoare în materie de azil și migrație, asigurând identificarea clară a tuturor persoanelor care intră în UE în calitate de solicitant de azil sau de migrant în situație neregulamentară.
Procedura la frontieră și returnările: O procedură obligatorie la frontieră se va aplica solicitanților de azil care este puțin probabil să aibă nevoie de protecție, să inducă în eroare autoritățile sau să prezinte un risc de securitate. Returnările eficiente cu sprijin pentru reintegrare se vor aplica pentru cei care nu sunt eligibili pentru protecție internațională.
Protocoale de criză și acțiuni împotriva instrumentalizării: Regulamentul privind criza prevede protocoale rapide de criză, cu sprijin operațional și finanțare, în situații de urgență.
Fișă informativă – Securizarea frontierelor externe
Proceduri rapide și eficiente
Norme clare în materie de azil: Regulamentul privind gestionarea migrației în materie de azil asigură stabilirea efectivă a țării UE care este responsabilă de tratarea unei cereri de azil.
Garantarea drepturilor cetățenilor: Directiva privind condițiile de primire stabilește standarde armonizate în întreaga UE, asigurând condiții de viață adecvate pentru solicitanții de azil, consolidând în același timp garanțiile și garanțiile și îmbunătățind procesele de integrare.
Standardele UE pentru calificările pentru statutul de refugiat: Regulamentul privind standardele minime consolidează și armonizează criteriile de protecție internațională și clarifică drepturile și obligațiile beneficiarilor.
Prevenirea abuzurilor: Regulamentul privind procedura de azil stabilește obligații clare de cooperare pentru solicitanții de azil, prevăzând consecințe în caz de nerespectare.
Fișă informativă – Proceduri rapide și eficiente
Un sistem eficient de solidaritate și responsabilitate
Cadrul permanent de solidaritate: Noul cadru garantează că țările UE vor beneficia de solidaritatea necesară. Țările UE aleg modul în care vor participa, între transferuri, contribuții financiare, sprijin operațional, cereri de deduceri și „compensări ale responsabilității”.
Sprijin operațional și financiar: Agențiile relevante ale UE și fondurile UE dedicate vor sprijini țările UE la fiecare pas.
Norme mai clare privind responsabilitatea pentru cererile de azil: Noile norme consolidează criteriile de responsabilitate care determină țara UE responsabilă de evaluarea unei cereri de azil.
Prevenirea mișcărilor secundare: Solicitanții de azil trebuie să solicite protecție internațională în țara UE de primă intrare și să rămână acolo până la stabilirea țării responsabile de cererea lor.
Fișă informativă – Sistem eficient de solidaritate și responsabilitate
Integrarea migrației în parteneriatele internaționale
Prevenirea plecărilor neregulamentare: Consolidarea capacităților autorităților de gestionare a frontierelor în țările partenere prioritare, inclusiv prin consolidarea cooperării cu Frontex.
Combaterea introducerii ilegale de migranți: Parteneriate operaționale de combatere a introducerii ilegale de migranți dedicate și adaptate cu țările partenere și agențiile ONU, combaterea introducerii ilegale de migranți în locații-cheie.
Cooperarea în materie de readmisie: Dezvoltarea migrației legale este însoțită de o cooperare consolidată în materie de returnare și readmisie.
Promovarea căilor legale: O rezervă de talente a UE instituie prima platformă la nivelul UE pentru a facilita recrutarea internațională, în timp ce parteneriatele pentru talente permit cetățenilor din afara UE să lucreze, să studieze și să se formeze în UE.
Controale mai dure
Această vastă reformă a politicii migraţiei a UE însăpreşte controalele la sorirea la frontierele blocului şi introduce un sistem de solidaritate între statele membre UE.
Raportorii celor zece texte, dornici să adopte reforma înaintea alegerilor europene, îşi exprimau însă o anumită îngrijorare cu privire la rezultatul votului.
Rescrierea regulilor are la bază o propunere a Conmisiei Europene (CE) prezentată în septembrie 2020, după eşecul uneiprecedente încercări de reformă, în urma crizei refugiaţilor din 2015.
Acest Pact al Migraţiei, căruia îi erau favorabile în ansamblu principalle trei familii politice europene – Partidul Popular European (PPE, dreapta). Socialiştii şi Democraţii (S&D, centru-stânga) şi Renew Europe (centru şi liberali) – provoacă opoziţia unei mari părţi a extremei drepte, iar de cealaltă parte a Verzilor, stângii radicale şi anumitor socialişti.
Stânga și dreapta, rezervate
Reforma introduce o ”filtrare” obligatorie a migranţilor care sosesc la frontierele UE, care constă în întregistrarea acestora în baza de date comună EURODAC. O ”procedură la frontieră” este prevăzută în cazul celor care sunt în mod statistic cel mai puţin susceptibili să obşină azilulu. Ei sunt reţinuţi în centre pe timpul examinării dosarului în mod accelerat, cu scopul de a-i expulza pe cei respinşi cât mai rapid.
Aproximativ 161 de organizaţii de apărarea drepturilor omului – inclusiv Human Rights Watch (HRW), Amnesty International (AI), International Rescue Committee (IRC) sau Oxfam – le-au cerut eurodeputaţilor să respingă Pactul şi şi-au exprimat îngrijorarea faţă de ”detenţii ale unor familii cu copii” şi o ”criminalizare” a exilaţilor.
Stânga are aceleaşi nemulţumiri. Invers, extrema dreaptă consideră că noile refglementări sunt insuficiente şi ineficiente.
Comisarul european Ylva Johansson, care se află la originea propunerii Pactului, s-a declarat ”foarte mândră” de această reformă.
”Există forţe politice care vor ca imigraţia să fie un subiect toxic, imposibil de gestionat, dar din fericire sunt o minoritate”, a comentat ea.
Planul de implementare, la final de iunie
Celelalte state membre sunt obligate să contribuie prin preluarea un or solicitanţi de azil – mutare – sau printr-o contribiuţie – fiananciară sau materială – în favoarea ţărilor aflate sub o presiune a migraţiei. Acesta este un mod de a încerca o depăşire a opoziţiei Ungariei şi Poloniei faţă de orice cotă de refugiaţi, în pofida faptului că cele două ţări rămân ostile reformei.
După vot, Pactul urmează să fie aprobat în mod oficial de către statele membre. CE urmează să prezinte până în iunie un plan de implementare. Numeroase probleme au fost lăsate în suspans şi provoacă incertitudini cu privire la funcţionarea sistemului.
Expertul Jean-Louis De Brouwer îşi exprimă ”îndoielile solide cu privire la viitorul pactului”, pe care-l consideră ”un mecanism extraordinar de birocratic şi tehnocratic”.
”Ne îndreptăm către un sistem în mod obiectiv mult mai complex şi nu sunt absolut deloc sigur că statele membre au tendinţa să joace mai bine acest joc” şi să aplice regulile, comentează, la rândul său, directorul Programului Afaceri Europene al Institutului Egmont.
