Paște sau Paști? Ce spun lingviștii, Biserica și dicționarele

Dilema dintre „Paște” sau „Paști” reapare în fiecare an și puțini știu care forme sunt acceptate în limba română. Ce spun lingviștii, Biserica și dicționarele despre forma corectă.

Paști sau Paște – care este forma corectă

În fiecare an, în perioada sărbătorilor pascale, revine aceeași întrebare care naște discuții aprinse: este corect să spunem „Paște” sau „Paști”? Ambele forme circulă frecvent în limbajul cotidian, pe rețelele de socializare și în presă, dar mulți români nu știu că ambele sunt corecte.

Potrivit Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM), ediția revizuită, ambele forme – Paște și Paști – sunt acceptate. Totuși, există diferențe de nuanță între cele două și preferințe legate de contextul în care sunt folosite.

Ce explicații oferă lingviștii

Lingvistul George Pruteanu a explicat într-o emisiune televizată din 1998 originea celor două forme și mecanismul prin care ele au intrat în uzul limbii române. Potrivit acestuia, „Paști” provine din pluralul cuvântului „pască”, iar „Paște” este o formă singulară derivată ulterior de vorbitori.

„Așadar, Paști e pluralul de la pască. Resimțit, în mod normal, ca un plural, vorbitorii au căutat, când era vorba de sărbătoarea într-ale cărei zile ne aflăm, au căutat singularul, și astfel a fost derivat singularul ‘Paște’”, a explicat Pruteanu.

Forma recomandată de Biserică

Biserica Ortodoxă Română recomandă utilizarea formei „Paști”, aceasta fiind forma tradițională regăsită în Sfânta Scriptură și în cărțile religioase vechi. În „Cartea de învăţătură” a diaconului Coresi din 1581 se vorbește despre „Paştile de bucurie şi de veselie”, iar în Noul Testament din 1648 se menționează „sărbătoarea azimelor care să cheamă Paştile”.

Ce spun dicționarele

În DOOM (2005), cuvântul apare astfel:

• Páște (sărbătoare) s. propriu m., pl. Paști (doi Paști; dar pl. f. Sfintele Paști)

În DEX (Dicţionarul explicativ al limbii române), sunt explicate mai multe sensuri:

• PAȘTI s. m. 1. Sărbătoare religioasă celebrată de creștini în amintirea Învierii lui Hristos și de evrei în amintirea ieșirii din Egipt. Var.: Páște s. n.

Prin urmare, forma „Paște” este un singular acceptat, iar „Paști” rămâne pluralul preferat în limbajul religios.

Etimologia cuvântului Paște

Cuvântul „Paște”, cu pluralul „Paști”, își are originea în latinescul pascha, care provine din ebraicul Pesaḥ, însemnând „a trece”. Termenul face referire la trecerea îngerului morții peste casele evreilor, episod central în religia iudaică.

În creștinism, acest cuvânt a fost preluat prin forma sa aramaică, Paskha, și a căpătat o nouă semnificație – Învierea lui Iisus Hristos. Deși numele a rămas același, sensul s-a modificat esențial în cultura creștină.

Interesant este că în alte limbi, precum engleza („Easter”) sau germana („Ostern”), denumirea sărbătorii nu are legătură cu rădăcinile ebraice, ci provine din mitologia păgână, de la zeița Eostre, zeiță a primăverii și fertilității.

„Paște fericit!” sau „Sărbători de Paști cu bine!”

Fie că spunem „Paște fericit!” sau „Sărbători de Paști cu bine!”, ambele forme sunt corecte și acceptate în limba română. Totuși, dacă vrem să ne aliniem tradiției religioase, forma „Paști” este cea preferată de Biserică și cea întâlnită mai des în textele liturgice.

Important este să cunoaștem sensul cuvântului, istoria sa și să respectăm atât limba română, cât și valorile culturale și spirituale pe care le transmite această sărbătoare.