Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) cere în prezent introducerea unor mecanisme prin care persoanele fără venituri să fie obligate să plătească asigurări de sănătate, în condiţiile în care aproximativ 2,9 milioane de persoane figurează ca neasigurate. Larisa Mezinu-Bălan, preşedinte interimar al instituţiei, arată că nu înţelege din ce trăiesc oamenii fără venituri şi consideră un risc faptul că românii plecaţi din ţară pot reveni vara pentru a beneficia de servicii medicale de urgenţă, la care au dreptul prin lege, arată News.ro.
Oficialul avertizează, la Profit.ro Health.forum şi asupra expirării, în 2027, a contribuţiei aplicate pensiilor de peste 3.000 de lei, deşi precizează că sistemul de sănătate este în prezent echilibrat financiar. Ea vorbeşte şi de existenţa unor sesizări privind servicii medicale decontate de CNAS, dar de care pacienţii afirmă că nu au beneficiat.
Larisa Mezinu-Bălan, vicepreşedintele CNAS, care exercită din 23 octombrie atribuţiile preşedintelui instituţiei, solicită extinderea bazei de contribuabili la sistemul public de sănătate, prin introducerea unor mecanisme obligatorii de plată pentru persoanele neasigurate care nu beneficiază de scutiri.
Potrivit oficialului, aproximativ 15% din populaţia României nu este asigurată, iar 99% dintre persoanele neasigurate au sub 60 de ani.
Mezinu-Bălan consideră că aceste persoane ar trebui să contribuie la finanţarea sistemului, inclusiv în situaţiile în care nu realizează venituri.
„Trebuie să extindem baza contributorilor pentru că, astăzi, 15% din populaţie sunt în continuare neasiguraţi. Iar în egală măsură, avem 23 de categorii scutite de la plata contribuţiei”, a declarat şefa interimară a CNAS, marţi, la Profit.ro Health.forum.
Aceasta susţine că statul trebuie să intervină urgent pentru a colecta contribuţii şi de la persoanele care în prezent pot opta să se asigure voluntar.
„Statul acesta trebuie să aplice urgent mecanisme obligatorii de plată a contribuţiei pentru aceste persoane. În prezent există un mecanism voluntar de plată a contribuţiei pentru persoane care nu realizează venituri. Eu nu înţeleg cum trăiesc aceşti oameni”, a declarat Mezinu-Bălan.
„Eşti persoană activă, nu eşti în cadrul celor scutiţi de la plata contribuţiei, trebuie să plăteşti. Şi sunt convinsă că acest fapt o să aducă bani în sănătate, iar noi am făcut şi calculuri, ştim exact câţi bani ar fi”, a adăugat aceasta.
Deşi afirmă că instituţia a calculat veniturile suplimentare care ar putea fi obţinute, reprezentanta CNAS nu a prezentat suma şi nici mecanismul prin care ar putea fi obligate să plătească persoane care nu realizează venituri. De asemenea, nu a explicat cum ar urma să fie diferenţiate persoanele fără venituri, cele care trăiesc din economii şi cele care nu dispun de resurse pentru plata contribuţiei.
În prezent, persoanele fără venituri care nu beneficiază de asigurare în temeiul altor prevederi legale pot opta pentru plata CASS prin declaraţia unică. În 2026, contribuţia voluntară este de 2.430 de lei, potrivit regulilor fiscale prezentate de ANAF.
Una dintre problemele semnalate de şefa interimară a CNAS priveşte românii plecaţi în străinătate, care continuă să figureze pe listele medicilor de familie din România.
Mezinu-Bălan afirmă că instituţia are în evidenţe aproximativ 2,9 milioane de persoane neasigurate, dar admite că o parte dintre acestea ar putea să nu mai locuiască efectiv în ţară.
„Probabil mulţi dintre aceste persoane sunt persoane care nu mai trăiesc în România sau frecventează România din când în când”, a declarat aceasta.
Oficialul şi-a exprimat apoi temerea că persoanele respective revin în România „pe timpul verii, pe timpul vacanţelor” şi pot beneficia de pachetul minimal de servicii medicale, inclusiv la unităţile de primiri urgenţe şi la medicii de familie.
Şefa CNAS a prezentat posibilitatea utilizării acestor servicii drept un risc pentru sistemul de asigurări de sănătate, solicitând intervenţia autorităţilor pentru reglementarea situaţiei.
Pachetul minimal de servicii medicale reprezintă însă un drept legal al persoanelor neasigurate, nu o facilitate acordată discreţionar.
Potrivit Legii nr. 95/2006 şi propriului ghid al CNAS, acesta include asistenţa în urgenţe medico-chirurgicale, anumite servicii de prevenţie, monitorizarea sarcinii şi alte servicii medicale.
O altă categorie de contribuabili adusă în discuţie este cea a pensionarilor, cărora Guvernul le-a impus, din august 2025, plata CASS pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei. Măsura, introdusă prin Legea nr. 141/2025, are caracter temporar şi ar urma să expire la 31 decembrie 2027. Începând din 2028, veniturile din pensii ar urma să fie din nou exceptate de la plata CASS, dacă legislaţia nu va fi modificată.
Mezinu-Bălan a atras atenţia în mod special asupra acestui termen, sugerând că autorităţile trebuie să ia măsuri pentru a nu afecta veniturile Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
„Atenţie, expiră la 31 decembrie 2027. Atenţie, dacă ne dorim sustenabilitate, trebuie să luăm măsuri în continuare şi să menţinem acest echilibru al fondului”, a declarat oficialul.
Reprezentanta CNAS nu a cerut explicit prelungirea contribuţiei pentru pensionari, dar a prezentat expirarea acesteia ca pe o problemă care trebuie avută în vedere pentru finanţarea viitoare a sistemului.
Avertismentul vine în condiţiile în care aceeaşi reprezentantă a CNAS afirmă că sistemul public de asigurări de sănătate este în prezent sustenabil financiar, după extinderea bazei de contribuabili.
Potrivit acesteia, aproape jumătate din populaţia României contribuie la asigurările de sănătate, iar fondul nu mai beneficiază în 2026 de subvenţii de echilibrare de la bugetul de stat. CNAS ar fi reuşit, totodată, să reducă termenul de achitare a facturilor către furnizorii de servicii medicale la 60 de zile, comparativ cu aproximativ 90-94 de zile înregistrate anterior în cazul farmaciilor.