„Piaţa construcţiilor va continua să crească, dar va arăta diferit”. Unul dintre constructorii de top crede că investiţiile se vor concentra acolo unde statul prioritizează inteligent
„Piaţa construcţiilor va continua să crească, dar va arăta diferit.” Cristian Erbaşu, CEO-ul Grupului Erbașu, mizează pe investiţii masive în utilaje, tehnologii digitale şi forţă de muncă, într-un context în care sectorul construcţiilor rămâne unul dintre principalele motoare ale economiei naţionale.
Cu proiecte de infrastructură civilă, medicală şi rutieră în execuţie de peste 250 mil. euro, Grupul Erbaşu accelerează investiţiile în echipamente şi tehnologii, mizează pe standarde nZEB şi digitalizare şi formează intern muncitorii calificaţi.
Compania are 2.500-3.000 de angajaţi direcţi şi un portofoliu tot mai diversificat, alimentat de PNRR şi fonduri europene.
„Piaţa construcţiilor va continua să crească, dar va arăta diferit”. Modelul Erbașu Comp
Într-o piaţă volatilă, marcată de crize succesive – sanitară, energetică, geopolitică – Construcţii Erbaşu a reuşit să îşi consolideze poziţia şi să rămână în top cinci constructori din România în 2024, cu un business de 2,27 mld. lei, însă uşoară de la 2,3 mld. lei în 2023, scrie Ziarul Financiar.
De altfel, compania se află în plină expansiune, cu investiţii record în echipamente şi cu un portofoliu de proiecte diversificat pe întreg teritoriul ţării.
„În prezent, suntem implicaţi în proiecte importante, precum extinderea Aeroportului Internaţional Craiova, reabilitarea clădirii istorice a Universităţii din Bucureşti sau planşeul Unirii – un proiect de o complexitate tehnică extraordinară“, afirmă Cristian Erbaşu, CEO şi proprietar al companiei.
La acestea se adaugă spitale şi clinici în Timişoara, Cluj-Napoca, Oradea, Tulcea, Călăraşi, Slobozia, Baloteşti, Pucioasa, dar şi construcţia Academiei Naţionale de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj, precum şi realizarea de campusuri universitare şi centre de cercetare, precum cel de la Universitatea de Medicină din Cluj.
De asemenea, compania lucrează în infrastructura rutieră, unde este implicată în execuţia secţiunii Suplacu de Barcău–Chiribiş din Autostrada Transilvania, dar şi în construcţia drumului Valea Doftanei–Săcele, alternativă strategică la DN1. „Bugetele cumulate ale acestor două proiecte depăşesc 250 de milioane de euro“, explică Erbaşu.
Investiţii fără precedent în tehnologie şi producţie
În paralel cu activitatea operaţională, Grupul Erbaşu accelerează investiţiile. „Dacă în 2023 am investit peste 66 milioane de lei în echipamente, anul acesta bugetul a urcat la circa 110 milioane de lei, iar în 2025 vom atinge pragul de 200 de milioane de lei“, precizează Cristian Erbaşu.
Investiţiile au vizat dotarea cu staţii de betoane, macarale, camioane, dar şi dezvoltarea unei staţii mobile de prefabricate. Compania a achiziţionat şi firme specializate în proiectare, dar şi cariere de granit – resursă-cheie pentru lucrările de infrastructură. „Am vrut să reducem dependenţa de furnizori externi şi să consolidăm controlul asupra lanţului de producţie“, adaugă antreprenorul.
Totodată, Erbaşu mizează pe digitalizare: „Am creat CREADO, companie specializată în tehnologii moderne şi în implementarea sistemului BIM. Echipa de 30 de specialişti integrează scanarea cu drone, digitalizarea circuitului documentelor şi realitatea virtuală în activitatea de zi cu zi“.
Piaţa rămâne activă, dar cu altă structură
Între 2020 şi 2024, sectorul construcţiilor a fost unul dintre pilonii economiei româneşti. „În ciuda pandemiei, a războiului şi a crizei energetice, construcţiile au fost motorul principal care a ţinut economia pe linia de plutire“, susţine Erbaşu.
Pentru perioada 2025–2030, perspectivele rămân pozitive, însă structura cererii se va modifica. „Investiţiile vor continua, însă în funcţie de cum va prioritiza statul proiectele finanţate prin PNRR şi alte programe europene“, avertizează el.
Un element-cheie care influenţează noile lucrări sunt standardele nZEB – clădiri cu consum aproape zero de energie. „Toate proiectele noastre sunt dezvoltate conform acestor cerinţe. E o provocare majoră, pentru că presupune bugete mai mari şi o planificare riguroasă“, atrage atenţia antreprenorul.
Materiale, forţă de muncă, resurse
Deşi preţurile materialelor de construcţii s-au stabilizat faţă de vârful din 2021, compania menţine un control strict al costurilor. „În ultimii doi ani, creşterea a fost de doar 6–7%, însă în 2021 am avut o explozie de peste 50%. Prioritatea noastră este aprovizionarea locală, dar lucrăm şi cu furnizori internaţionali, în funcţie de specificul fiecărui proiect“, spune Cristian Erbaşu.
Pe partea de resurse umane, Grupul are între 2.500 şi 3.000 de angajaţi proprii şi colaborează cu încă 2.000–3.000 de muncitori prin firme subcontractoare.
„Avem circa 800 de angajaţi din Asia. În ultimii patru ani, stabilitatea forţei de muncă s-a îmbunătăţit, şi datorită creşterii veniturilor din sectorul construcţiilor“, punctează el.
De asemenea, compania investeşte constant în formarea profesională: „Colaborăm cu firme specializate şi derulăm programe interne. Avem nevoie de oameni bine pregătiţi, pentru că nivelul de complexitate al proiectelor e tot mai ridicat“.
Cu un portofoliu extins, o echipă de mii de oameni şi investiţii consistente în echipamente şi digitalizare, Construcţii Erbaşu rămâne un actor-cheie în modernizarea infrastructurii şi a construcţiilor civile din România. „Obiectivul nostru este să construim sustenabil, eficient şi cu respect pentru viitor. Asta înseamnă investiţii continue – în oameni, în utilaje şi în cunoaştere“, conchide Cristian Erbaşu.
Proiecte-cheie în portofoliul Construcţii Erbaşu (2024–2025)
► Extinderea Aeroportului Internaţional Craiova – în execuţie
► Reabilitarea clădirii Universităţii din Bucureşti – în execuţie
► Planşeul de la Unirii, Bucureşti – proiect complex de infrastructură urbană
► Autostrada Transilvania, secţiunea Suplacu de Barcău–Chiribiş
► Drumul Valea Doftanei–Săcele (DJ102I) – alternativă strategică la DN1
► Sala Polivalentă Tulcea – în construcţie
► Spitale în Cluj, Oradea, Timişoara, Tulcea, Slobozia – proiecte PNRR
► Academia Naţională de Muzică „Gheorghe Dima“ Cluj – în execuţie
► Stadioane în Constanţa, Hunedoara, Piteşti – în faza de proiectare
► Noul Spital Municipal Giurgiu – în faza de pregătire.
