Poliţia olandeză, pe urmele celor trei hoți ai tezaurului dacic din Muzeul Drents. Au apărut imagini și detalii esențiale VIDEO

Apar noi informații în cazul care a șocat România, după ce poliţia olandeză a anunțat recent că este pe urmele celor trei jefuitori ai tezaurului dacic aflat în Muzeul Drents, din Assen, Olanda şi nu exclude existenţa unui al patrulea făptuitor, şi nici implicarea unor români în acest jaf, conform unor surse citate de „De Telegraaf”. Aceleaşi surse precizează că autorii jafului ar fi putut fugi deja în Germania.

Poliţia olandeză, pe urmele celor trei hoți ai tezaurului dacic din Muzeul Drents. Au apărut imagini și detalii esențiale

Surse din cadrul anchetei au declarat pentru jurnaliştii de la De Telegraaf că la acest moment există suficiente indicii pentru ca echipa de poliţie formată din 35 de oameni să-i poată urmări pe cei trei hoţi care au pătruns, cu ajutorul unui dispozitiv exloziv, în interiorul muzeului din Assen şi au furat Coiful de Aur de la Coţofeneşti, obiect de patrimoniu de secol V- IV î.e.n. şi trei brăţări dacice de aur, fiind posibil să existe şi un al patrulea făptuitor.

Click to display the embedded YouTube video

Potrivit De Telegraaf, analiza imaginilor camerelor din muzeu şi cercetări suplimentare privind mişcările suspecte ale vizitatorilor au oferit poliţiei informaţii interesante. Poliţiştii prespun că, la acest moment, jefuitorii ar fi fugit în Germania, conform surselor citate.

Poliţia din Nordul Olandei nu doreşte să ofere oficial detalii despre anchetă pentru a nu influenţa investigaţia.

Şoc în lumea muzeelor

Potrivit jurnaliştilor olandezi, în lumea muzeală există o teamă enormă după două jafuri recente în care s-au folosit explozibili. Un incident similar celui petrecut sâmbătă dimineaţă la Muzeul Drents, din Assen, a avut loc în noiembrie anul trecut la o galerie de artă din Oisterwijk.

Fostul director Andreas Blühm al muzeului din Groningen, care împrumutase Muzeului Singer Laren o pictură a lui Vincent Van Gogh, furată în timpul pandemiei, în martie 2020, a spus că recentele incidente în care s-a folosit material exploziv au provocat cu siguranţă stupoare şi îngrijorare în rândul directorilor de muzee.

„Este groaznic ce s-a întâmplat. Chiar nu poţi face nimic în privinţa acestor tipuri de incidente. Marea teamă este că alţi criminali vor copia acest tip de comportament. După fiecare furt dintr-un muzeu din Olanda, există o discuţie internă: cum s-a întâmplat asta şi ce putem face? Asta se va întâmpla acum”, a spus Andreas Blühm.

Zeci de ponturi primite după furtul tezaurului dacic

În cazul furtului pieselor de tezaur dacic, Poliţia olandeză a primit până acum peste cincizeci de ponturi despre furtul obiectelor de artă şi investighează cu atenţie toate pistele, făcând apel în continuare la oameni să prezinte informaţii sau imagini, dacă le au, despre acest furt.

Onderzoek inbraak #DrentsMuseum: Politie zoekt info over grijze VW Golf die rond 23 januari is gestolen in Alkmaar die later die nacht nog in Groningen is gezien. We willen weten waar de auto was tot het moment van de inbraak in het Museum. Info: https://t.co/Tm6X15P5oy pic.twitter.com/B5cUYj2osN

— Politie Drenthe (@POL_Drenthe) January 26, 2025

Poliția din Olanda a publicat imagini cu mașina utilizată de hoții care au sustras tezaurul dacic al României din Muzeul Drents, Assen. Vehiculul, un Volkswagen gri furat, a fost incendiat la scurt timp după comiterea jafului.

Conform poliției olandeze, mașina a fost furată din orașul Alkmaar pe 22 ianuarie și avea plăcuțe de înmatriculare false, furate și ele. A doua zi, vehiculul a fost văzut în orașul Groningen, iar ulterior, la doar 48 de ore, a fost identificat în apropierea Muzeului Drents, imediat după comiterea spargerii.

După jaf, mașina a fost condusă departe de muzeu, iar ulterior a fost descoperită arzând sub un viaduct.

Poliția olandeză a obținut imagini cu momentul în care incendiul a fost declanșat, surprinzând și o altă mașină care a oprit în zonă, dar a plecat rapid spre sud, către localitatea Nooitgedacht.

Politie op zoek naar informatie over uitgebrande auto in onderzoek kunstroof https://t.co/DloZZqEGbO

— RTL Nieuws (@RTLnieuws) January 26, 2025

Autoritățile fac apel la populație pentru orice informații despre acest Volkswagen, considerat o piesă centrală în identificarea hoților, potrivit DCNews.

Act terorist după furtul celor patru obiecte din patrimoniul românesc

Emanuel Viorel Petac, preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, a declarat în conferinţa de presă, care a avut loc, duminică, la Muzeul Naţional de Istorie a României, că furtul celor patru obiecte din patrimoniul românesc este „un act terorist” şi că „trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate”.

„E un act terorist. Trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate. Dacă cineva ajunge să pună bombă, să arunce în aer peretele unui muzeu ca să fure dinăuntru, conştientizăm această nouă realitate şi trebuie să ne adaptăm. E de o gravitate incredibilă pentru că este vorba de profesionalizarea reţelelor. Despre valoarea şi recuperarea valorii de asigurare, cred că este irelevantă. Din punctul nostru de vedere, nu contează banii, care, sigur că trebuia să existe, ca să asigure bunul, dar esenţiale sunt artefactele. Nu e doar patrimoniu, sunt piese de valoare universală. Este vorba de o pagubă pentru umanitate”, a afirmat Petac.

„Piesele erau expuse în două vitrine. Coiful, singur, era într-o vitrină şi la câţiva metri de el, între ele existând alte vitrine cu piese, cele trei brăţări. O a patra brăţară era expusă în zona de intrare în expoziţie, unde era prezentată  istoria României, istoria Daciei, hărţi mobile, era o expoziţie digitală, şi fiecare epocă sau fiecare civilizaţie era reprezentată printr-un obiect foarte caracteristic. În cazul civilizaţiei dacice, era o brăţară, aceea a scăpat”, a explicat managerul MNIR expunerea obiectelor la Muzeul Drents.

Asigurare generală de 30 de milioane de euro a întregii expoziții

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României a declarat, duminică într-o conferinţă de presă, că asigurarea generală pentru toată expoziţia de la Muzeul din Drents se ridică la peste 30 de milioane de euro. Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că nu poate „dezvălui la ce nivel se ridică asigurarea pentru piesele furate, respectiv Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice din aur.

Directorul Muzeului Naţional a explicat că asiguratorul este o mare companie olandeză şi a dat asigurări că aceasta a făcut „toate cercetările ca să fie convins că patrimoniul este păstrat în mod corespunzător pe toată perioada expunerii”.

„Ceea ce s-a întâmplat este ieşit din comun. Este primul atentat cu exploziv, primul jaf în care s-a folosit exploziv în cazul unui muzeu european. Deci s-a intrat în clădire din afară, folosind exploziv”, a mai spus directorul MNIR.

Totuşi, nu este prima dată când în Ţările de Jos are loc un astfel de incident. În noiembrie 2024, hoţii au aruncat în aer uşa unei galerii de artă din sudul Olandei pentru a încerca să fure patru lucrări dintr-o serie celebră de serigrafii ale lui Andy Warhol, dar le-au deteriorat pe toate şi au reuşit să fugă doar cu două. Incidentul a avut loc la Galeria MPV din oraşul Oisterwijk.

Celulă de criză la nivelul Guvernului

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, anunţă că a decis organizarea unei celule de criză la nivelul Guvernului şi că trimite Corpul de Control la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentaţia privind expoziţia de obiecte dacice de la Muzeul Drents din Olanda, de unde sâmbătă au fost furate Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur,. ”Tezaurul se va întoarce în România şi toate autorităţile statului lucrează la asta”, dă asigurări premierul.

”Am decis organizarea unei celule de criză la nivelul Guvernului pentru coordonarea eficientă a activităţilor care ţin de recuperarea celor patru piese de tezaur furate de la expoziţia organizată la Muzeul Drents din Assen, Olanda. Din această celulă de criză fac parte reprezentanţi ai Ministerului de Interne, Poliţiei Române, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Culturii. În acest sens, mâine voi dispune trimiterea Corpului de Control al Prim-ministrului la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentaţia legală care a stat la baza organizării acestei expoziţii în Olanda”, anunţă Ciolacu.

El afirmă şi că ministrul Culturii, Natalia Intotero, va avea luni întâlniri cu familia regală şi cu premierul olandez în marja evenimentelor de comemorare a 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz din Polonia, unde va transmite mesajul ferm al Guvernului României ca aceste piese inestimabile de patrimoniu să fie recuperate cât mai rapid.

”În plus, am discutat cu ministrul Predoiu să trimitem de urgenţă în Olanda o echipă de poliţişti criminalişti care să lucreze alături de autorităţile olandeze în ancheta desfăşurată pentru recuperarea tezaurului românesc. Şi am cerut ca experţii români să se deplaseze de urgenţă în Olanda şi să asigure aducerea în ţară cât mai rapidă a celorlalte piese de patrimoniu care au făcut obiectul acestei expoziţii. Este o situaţie foarte gravă, dar acest jaf care trebuie soluţionat cu celeritate nu trebuie să devină combustibil pentru propagarea a tot felul de teorii ale conspiraţiei de către cei care vor să obţină capital politic facil. Tezaurul se va întoarce în România şi toate autorităţile statului lucrează la asta”, subliniază premierul.