Politico: Impresii de la dezbaterea prezidențială din România. Cine a atras privirile
Politico. Jurnaliștii prestigiosului ziar apreciază că alegerile ar putea determina dacă România va continua să sprijine Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei sau dacă va susține o încetare a focului. Aceștia au tras concluziile în urma dezbaterii televizate dintre candidați.
POLITICO
Candidații la funcția de președinte al României s-au confruntat luni seara într-o dezbatere televizată de trei ore, confruntându-se pe teme precum viitorul conflictului din Ucraina vecină, drepturile cuplurilor gay și locul țării lor în Uniunea Europeană.
Fără marii absenți Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă și fără Ludovic Orban retras din cursă, la dezbaterea prezidențială organizată de Digi24 au fost prezenți contracandidații Elena Lasconi, Hunor Kelemen, Mircea Geoană, George Simion și Cristian Diaconescu.
Cetățenii Românii, care face parte din flancul estic al NATO și este un aliat puternic al Occidentului, se vor prezenta duminică la urne pentru a alege un nou președinte, după ce Klaus Iohannis, actualul președinte de centru-dreapta, își încheie al doilea mandat și un deceniu în funcție. Mai mult de o duzină de candidați candidează pentru înlocuirea sa.
Rezultatele alegerilor prezidențiale, care se așteaptă să aibă loc la 8 decembrie, și ale alegerilor parlamentare care vor avea loc între cele două scrutine, ar putea determina dacă România va continua să sprijine lupta Ucrainei împotriva Rusiei sau dacă va susține o încetare a focului care ar determina Kievul să cedeze teritorii, potrivit Politico.
Patru concluzii ale dezbaterii
1. Neprezentările de profil dau un impuls extremei drepte
În timp ce dezbaterea a fost anunțată ca un eveniment de succes, mai multe absențe importante i-au subminat impactul.
Prim-ministrul României și liderul social-democrat Marcel Ciolacu, favoritul sondajelor pentru câștigarea președinției, a lipsit de la dezbatere pentru a se întâlni cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Bruxelles. Fostul prim-ministru de centru-dreapta Nicolae Ciucă, care conduce Senatul României și a făcut parte dintr-o coaliție de guvernare cu partidul lui Ciolacu, a ales o întâlnire cu cancelarul austriac Karl Nehammer în locul unei confruntări cu adversarii săi din cursă.
Absența lor a lăsat ușa deschisă atacurilor împotriva lor – și a oferit mai mult timp de antenă candidatului extremei drepte George Simion.
2. Candidații văd Ucraina cedând teritorii în schimbul păcii și securității
Majoritatea candidaților prezenți la dezbatere au susținut planul președintelui ales al SUA, Donald Trump, de a negocia pacea în Ucraina, spunând că nu cred că acest lucru este posibil fără ca Kievul să cedeze unele teritorii Rusiei.
„Este evident că Ucraina nu are resurse pentru a recupera toate teritoriile pierdute. Crimeea este aproape imposibil de recuperat, iar Donbas este deja rusificat”, a declarat Mircea Geoană, un fost secretar general adjunct al NATO, care candidează ca independent.
În schimbul cedării terenurilor, Ucraina ar trebui să-și păstreze suveranitatea și să rămână pro-occidentală, a spus Geoană.
Simion, care conduce Alianța pentru Unirea Românilor, de extremă dreapta, a declarat că îi va spune lui Trump că este timpul pentru pace și că ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a permite Ucrainei să adere la NATO.
El a promis că va ține România departe de orice război dacă va fi ales președinte. Apoi a ridicat o Biblie și și-a provocat rivalii să o folosească pentru a jura că vor respecta dreptul românilor la pace și calm. Niciunul nu a făcut-o.
Elena Lasconi de la Uniunea Salvați România a fost singurul candidat care s-a opus ideii ca Ucraina să cedeze teritoriu, afirmând că acest lucru l-ar încuraja pe președintele rus Vladimir Putin.
„Dacă Ucraina cedează teritorii, Putin nu se va opri”, a spus ea. „Trebuie să ajutăm Ucraina să câștige acest război”.
3. Toată lumea este pro-UE
Simion a fost portretizat de unii rivali drept un candidat pro-rus și anti-UE. El a respins această caracterizare în dezbaterea de luni, spunând că nu a susținut niciodată ideea ca România să părăsească UE și acuzându-l pe Geoană de minciună atunci când acesta din urmă a adus în discuție acest subiect.
„Opțiunea mea este euro-realismul”, a spus Simion, adăugând că a susținut o Europă a națiunilor, precum grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni din care face parte partidul său.
Dar el a spus că prețuiește suveranitatea României și nu dorește ca aceasta să adopte moneda unică euro.
Lasconi, în prezent primar al unui orășel aflat la câteva ore de capitala României, București, și-a lăudat capacitatea de a obține fonduri UE în timpul mandatului său. Geoană a criticat actualul guvern pentru faptul că nu a obținut în ultimii trei ani nicio finanțare de coeziune a UE, care alimentează dezvoltarea regională și sprijină zonele cele mai sărace din Europa.
4. Căsătoriile între homosexuali sunt încă interzise în România
Niciunul dintre candidați nu s-a pronunțat în favoarea legalizării căsătoriilor între homosexuali, unii folosind dezbaterea pentru a reafirma că aceasta ar trebui să rămână o opțiune doar pentru un bărbat și o femeie.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis anul trecut că România nu a respectat drepturile cuplurilor de același sex prin nerecunoașterea relațiilor lor.
Majoritatea candidaților au susținut o formă de parteneriat civil pentru cuplurile homosexuale, pentru a se asigura că acestea au aceleași drepturi ca și partenerii lor heterosexuali în ceea ce privește moștenirea sau vizitele la spital.
Simion a declarat că nu crede că un parteneriat civil este chiar necesar.
„Cred că putem găsi soluții juridice fără a inventa un înlocuitor pentru căsătorie, care este baza societății”, a declarat politicianul de extremă dreapta.
Lasconi a fost singurul candidat care a îmbrățișat pe deplin necesitatea parteneriatelor civile, afirmând că o democrație trebuie să își protejeze minoritățile. Această declarație a dus la o ciocnire cu Kelemen Hunor, candidatul partidului minorității maghiare.
„Nu confundați minoritățile etnice cu minoritățile sexuale”, i-a spus Kelemen lui Lasconi.
„Și ele sunt minorități”, a răspuns Lasconi.
„Nu, nu, nu le confundați”, a spus Kelemen.
