Polonia amenință UE. Ce are de gând să facă dacă executivul european nu îi deblochează PNRR-ul. „Vom aplica tactica «dinte pentru dinte»”
Polonia amenință UE. Partidul de guvernământ polonez Lege şi Justiţie (PiS) a avertizat luni că îşi va exercita dreptul de veto pentru a bloca iniţiative ale Uniunii Europene, în cazul în care Comisia Europeană nu va debloca fondurile destinate Poloniei în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, relatează agenţia EFE.
Conform Tratatului de la Lisabona, votul unanim al statelor UE este necesar pentru deciziile ce privesc politica externă comună, cooperarea poliţienească, fiscalitatea, aderarea unor noi state la UE, securitatea şi protecţia socială.
Polonia amenință UE. ”Vom folosi toate posibilitățile”
„Comisia Europeană şi Uniunea Europeană lucrează în interiorul unor cadre şi conform tratatelor care dau anumite prerogative fiecărei ţări membre. Vom încerca să folosim toate posibilităţile prevăzute în tratatele UE (…)
Acestea includ dreptul de veto, care poate fi folosit în mod strict sau mai amplu. Poate fi folosit pentru lucruri mai puţin importante, dar şi pentru cele importante. Vom aplica tactica «dinte pentru dinte»”, a declarat secretarul general al PiS, Krzysztof Sobolewski.
Declaraţia dată luni de Sobolewski urmează celei acordate săptămânalului Sieci de liderul formaţiunii PiS, Jaroslaw Kaczynski, în care acesta a spus că Polonia nu mai trebuie să încerce să ajungă la un compromis cu Bruxellesul în disputa privind statul de drept.
Polonia a mai amenințat cu dreptul de veto în 2020
Polonia a mai ameninţat cu exercitarea dreptului de veto, împreună cu Ungaria în anul 2020, când cele două ţări au blocat bugetul multianual al UE după ce Comisia Europeană ceruse condiţionarea accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept.
Compromisul la care s-a ajuns atunci pentru aplicarea acestui mecanism de condiţionalitate, intrat între timp în vigoare, a fost ca acesta să se aplice numai pentru încălcările ce afectează direct bugetul UE, să nu privească chestiunile societale (precum drepturile comunităţii LGBT) şi să intre în vigoare numai după ce Curtea de Justiţie a UE (CJUE) se va fi pronunţat asupra lui, decizia ulterioară a acestei instanţe fiind favorabilă Bruxellesului.
