LIVE VIDEO UPDATE Preşedintele Nicuşor Dan i-a primit la Cotroceni pe magistraţii care vor să discute public despre problemele din justiţie. Discuţiile confidenţiale, reprogramate
Preşedintele Nicuşor Dan se întâlneşte, luni, 22 decembrie, după convorbirile din weekend, cu reprezentanţii magistraţilor care doresc să îi expună problemele din sistem, el afirmând că va fi o discuţie publică, cu reprezentanţii care doresc să transmită un mesaj.
UPDATE: Discuțiile la Cotroceni, transmise live
UPDATE: Discuțiile au luat sfârșit
Președintele Nicușor Dan le-a mulțumit celor prezenți și a explicat că aceste convorbiri vor continua.
Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, luni, la finalul întâlnirii cu magistraţi pe care a organizat-o la Palatul Cotroceni, că această dezbatere a fost utilă şi pentru ca publicul larg să înţeleagă condiţiile de muncă ale magistratului. El a precizat că discuţiile pe acest subiect vor continua. Nicuşor Dan i-a întrebat pe magistraţi dacă sunt informaţii pe ar dori să le aibă şi nu le deţin.
”Dacă există informaţii pe care dumneavoastră, preocupaţi de situaţia justiţiei, doriţi să le aveţi şi nu le aveţi? Şi a doua întrebare se referă la… pentru că aţi formulat, pe de o parte, propuneri de modificare a funcţionării diferitelor mecanisme, inclusiv a legislaţiei, de exemplu, Codul de Procedură Penală, pe de altă parte, modificări legislative care ţin de organizarea judiciară. Întrebarea pe care o pun este care a fost interacţiunea dintre dumneavoastră, care aveţi tipul acesta de iniţiative, şi CSM?”, a întrebat preşedintele.
Nicuşor Dan a menţionat, de asemenea, că, aşteaptă în continuare sugestii sau sesizări de la magistraţi.
” Vreau să vă mulţumesc pentru discuţia asta, care cred că a fost extrem de utilă şi pentru profesionişti şi pentru oameni care au un interes, nu sunt în sistemul de justiţie, dar au un interes pentru funcţionarea lui. Este o primă discuţie, deci este o dezbatere care e util să continue. A fost această presiune a timpului pentru această întâlnire, dar şi pentru asta am cerut ca materialele de la dumneavoastră să vină doar până joi şi după aceea am prelungit până sâmbătă, dar evident că în continuare suntem disponibili pentru orice fel de sugestie, sesizare. Multe din lucrurile care sau de dumneavoastră sau de alţi magistraţi au fost sesizate necesită verificări care o să ia timp şi de asta în mod special am pus întrebarea pentru că, dacă dumneavoastră aveţi disponibilitatea de a verifica anumite lucruri şi nu aveţi informaţia, putem să vă ajutăm cu asta”, a afirmat preşedintele României.
El a menţionat că vor avea spaţiu, în aceleaşi condiţii, şi oamenii care s-au simţit vizaţi de anumite afirmaţii făcute în cadrul întâlnirii.
UPDATE: Bogdan Pîrlog: Este de notorietate cum se încalcă repartiţia aleatorie
Preşedintele Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie, procurorul militar Bogdan Pîrlog, a afirmat, luni, la întâlnirea dintre magistraţi şi preşedintele Nicuşor Dan, că ”este de notorietate” faptul că se încalcă principiul repartiţiei aleatorii în sistemul judiciar. ”A fost un întreg scandal pentru preluarea de către CSM a serverelor de la Ministerul de Justiţie, invocându-se independenţa faţă de Ministerul de Justiţie. În realitate, era vorba de controlul tuturor sursele, unde ar putea să fie urmele modificărilor din ECRIS”, a susţinut el.
”Situaţiile care au fost expuse în acel reportaj, foarte grave, au reprezentat, ca să spun aşa, vârful aisbergului. De ani de zile este de notorietate în sistemul judiciar cum se încalcă repartiţia aleatorie. Pentru că, dacă vă aduceţi aminte, în urmă cu un an şi ceva a fost un întreg scandal pentru preluarea de către CSM a serverelor de la Ministerul de Justiţie, invocându-se independenţa faţă de Ministerul de Justiţie. În realitate, era vorba de controlul tuturor sursele, unde ar putea să fie urmele modificărilor din ECRIS. Era o urmă la fiecare modificare care rămânea în sistemul de la Ministerul de Justiţie. Şi voiau să dispară”, a afirmat Bogdan Pîrlog.
El a menţionat că ultimele versiuni ale ECRIS permit să se repartizeze coperţi goale, iar apoi se generează numele la completul care trebuie.
”Deja s-a ajuns în situaţia în care ultimele versiuni ale ECRIS-ului permit, în măsura în care se ştiu codurile sistemului, să se repartizeze coperţi goale. De-abia după ce ajung acele coperţi, se generează numere la completul care trebuie, în acel moment se completează datele obligatorii, ceea ce, teoretic, sistemul n-ar trebui să permită. Dar se permite. Nu a existat un audit independent pe repartiţie aleatorie. Se vorbea de un sistem de repartiţie aleatorie electronic la Inspecţia Judiciară. A fost implementat. Nu se ştie care este algoritmul, nu s-a făcut niciodată un audit. De asemenea, am constatat din exterior că şi acel mecanism de repartiţie aleatorie, dumneavoastră fiind matematician înţelegeţi ce înseamnă, se face prin excluderea anumitor inspectori sub diverse pretexte, unele obiective, altele discutabile, dar în momentul în care se face o repartiţie chiar aleatorie, prin excluderea unor elemenţi de repartiţie, din acel moment noi nu mai putem discuta de o repartiţie aleatorie, se produce o alterare”, a explicat Bogdan Pîrlog.
El a declarat că pentru a se da o soluţie într-un dosar au fost delegaţi judecători detaşaţi.
”Am mai constatat, de-a lungul existenţei noastre, situaţii halucinante în care pentru a se da o soluţie – că altă explicaţie logică nu este – într-un dosar anume s-a ajuns în situaţia în care au fost delegaţi, detaşaţi, judecători care nici măcar n-aveau cerere să fie delegaţi, detaşaţi la acea instanţă. Când căutam pe site-ul CSM să vedem cum a ajuns acel judecător la acea instanţă, din eroare fusese descărcată o altă hotărâre CSM. Am reuşit să găsim la acel moment, era un backup undeva la o companie de servere din UK şi am reuşit până la urmă să identificăm acea hotărâre şi am constatat cu stupoare că respectiva persoană făcuse cereri de delegare-detaşare transfer la toate instanţele bucureştene, mai puţin cea la care a fost detaşată. În momentul în care a fost detaşată s-a înfiinţat un complet special şi specializat, s-au luat dosare de la judecătorii care le aveau în judecată, s-au judecat vreo două, trei dosare, printre care şi acela care, evident, era targetul. Apoi s-a desfinţat completul şi în final a fost delegată pe o funcţie de conducere, între timp fusese şi transferată astfel încât să se plătească şi o diurnă”, a mai afirmat preşedintele Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie.
UPDATE: Judecător de la Tribunalul Covasna: Sistemul de justiţie nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecţie
Liviu Cârneci, judecător la Secţia Penală de la Tribunalul Covasna, a declarat, luni, la întâlnirea magistraţilor cu preşedintele Nicuşor Dan de la Palatul Cotroceni, că sistemul de justiţie nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecţie, iar în ultimii ani s-a consolidat un sistem oligarhic în justiţie, care are centrul de greutate la vârful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Consiliului Superior al Magistraturii. ”Chiar dacă persoana care se află acum la vârful conducerii sistemului judiciar va pleca, mecanismele vor continua să rămână şi sistemul va funcţiona cu aceleaşi metehne. Când spun metehne, mă refer la faptul că absolut toate procedurile ce influenţează cariera magistratului sunt caracterizate prin lipsa totală de transparenţă şi prin lipsa unor garanţii minime de obiectivitate”, a afirmat Cârneci.
”Am comunicat către Administraţia Prezidenţială două cazuri punctuale care ar putea să prezinte caracteristicile unor abuzuri. Acestea nu cred că sunt simple accidente, ci simptome ale unui sistem profund disfuncţional. Problema reală este că sistemul de justiţie nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecţie. Abuzurile nu sunt identificate şi corectate din interior pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf, într-un mod care permite controlul informal al carierei tuturor magistraţiilor şi selecţia oamenilor care optează pentru funcţii de conducere după alte criterii decât cele meritocratice. În ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic în justiţie, al cărui centru de greutate se află la vârful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al CSM-ului”, a afirmat judecătorul Liviu Cârneci de la Tribunalul Covasna.
El a susţinut că toate procedurile care influenţează cariera magistratului sunt caracterizate prin lipsa totală de transparenţă.
”Prin legile de justiţie adoptate în anul 2022 s-au creat pârghii suficiente pentru a se tria şi fixa în timp anumite funcţii-cheie în ierarhia sistemului judiciar. Chiar dacă persoana care se află acum la vârful conducerii sistemului judiciar va pleca, mecanismele vor continua să rămână şi sistemul va funcţiona cu aceleaşi metehne. Când spun metehne, mă refer la faptul că absolut toate procedurile ce influenţează cariera magistratului sunt caracterizate prin lipsa totală de transparenţă şi prin lipsa unor garanţii minime de obiectivitate”, a transmis judecătorul Liviu Cârneci.
El a menţionat că există un dublu standard în activitatea Inspecţiei Judiciare.
”Şi, în acest context, aş vrea să dau câteva exemple concrete, să mă refer concret la procedura cercetării disciplinare, de exemplu. În primul rând, există un dublu standard în activitatea Inspecţiei Judiciare. Anumiţi judecători desfăşoară activităţi care presupun o apropiere vizibilă de actori politici. Spre exemplu, sunt judecători care au fost propuşi drept ministru al Justiţiei în timp ce deţineau această calitate de judecători şi nu li s-a întâmplat absolut nimic. Sunt judecători care postează pe reţelele socializare mesaje care sfidează efectiv bunul simţ, nu li s-a întâmplat absolut nimic. În schimb, sunt alţi judecători cărora li s-au aplicat sancţiuni disciplinare disproporţionate, inclusiv excluderea din magistratură pentru activităţi care nici măcar nu pot fi încadrate ca abatere disciplinară”, a afirmat judecătorul de la Tribunalul Covasna.
El a amintit că au fost cazuri de magistraţi excluşi din magistratură, iar aceste decizii au fost anulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
”Nu sunt absolut deloc consecinţe negative pentru magistraţii care iau astfel de decizii abuzive de la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Spre exemplu, în cazul domnului Dănileţ care a fost exclus din magistratură pentru o activitate de-a dreptul begignă, unii dintre magistraţi se poate considera că au fost promovaţi. Spre exemplu, unul dintre magistraţii care a decis excluderea din magistratură a domnului Dănileţ a fost numit secretar general al Ministerului Justiţiei, un alt magistrat a fost numit director al Institutului Naţional al Magistraturii. Un alt magistrat ocupă, în prezent, funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei. În acest context, în condiţiile în care există clar un dublu standard al Inspecţiei Judiciare, magistraţii resimt o stare de temere generalizată cu privire la posibile abuzuri, pentru că fiecare aspect din cariera lor este controlat”, a afirmat judecătorul Liviu Cârneci.
UPDATE: Ce spun magistrații veniți la discuții cu Nicușor Dan
Preşedintele Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, Dragoş Călin, a declarat, luni, la întâlnirea cu preşedintele Nicuşor Dan, de la Palatul Cotroceni, că singura soluţie pentru a remedia aspectele semnalate de magistraţi este o modificare rapidă a legilor justiţiei. El a explicat că ”regresul” sistemului judiciar derivă din legile adoptate în 2022.
”Este extrem de important ca aspecte care constituie, de fapt, regrese ale sistemului judiciar şi care derivă din legile care au fost adoptate în 2022 să fie cunoscute de întreaga opinie publică. Sunt chestiuni pe care trei asociaţii foarte mari de judecători şi procurori – Forumul judecătorilor, Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorului şi Inţiativa pentru Justiţie – le-au indicat încă din 2022. Am spus că, în situaţia în care aceste legi vor fi adoptate, se va ajunge la astfel de deficienţe şi credem că, independent de situaţiile particulare pe care mulţi dintre colegii noştri le-au prezentat, singura soluţie importantă pentru a putea remedia cumva aceste aspecte este o modificare rapidă a legilor justiţiei”, a afirmat Dragoş Călin, în cadrul discuţiilor care au loc, luni, la Palatul Cotroceni.
El a explicat că toate aceste chestiuni sunt strâns legate de aspecte pe care diverse organisme internaţionale le-a semnalat cu privire la legile justiţiei.
”Spre exemplu, Comisia de la Veneţia a cerut în două avize consultative revenirea competenţelor de urmărire penale referitor la magistraţi la Direcţia Naţională Anticorupţie”, a declarat Dragoş Călin.
De asemenea, o altă recomandare făcută este ca transferurile judecătorilor să fie realizate în cadrul unui proces în care sunt stabilite clar criteriile.
”Spre exemplu, se prevede în aceste recomandări că transferurile judecătorilor în cadrul secţiilor instanţei sau între instanţe ar trebui efectuate printr-un proces în care sunt stabilite în mod explicit criteriile de transfer şi în care organismul responsabil cu luarea deciziilor cu cu privire la transfer oferă o justificare clară şi întemeiată pentru transfer sau pentru refuz, ca delegările şi detaşările judecătorilor la alte instanţe sau instituţii să se facă pe o perioadă fixă şi limitată, dar nu mai mult de şase luni, nici într-un caz ani de zile, cum există o practică în România care nu poate fi negată. De asemenea, mutarea între secţii a unui judecător ar trebui efectuată numai pe acordul scris al judecătorului respectiv”, a mai afirmat Dragoş Călin.
El a menţionat că sunt argumente solide pentru a fi realizate modificări legislative.
”Există un fond solid de argumente pentru a încerca modificări legislative. Din păcate, în niciun fel de profesie nu există posibilitatea de a reglementa doar intern aceste lucruri, ci trebuie o intervenţie exterioară, iar cel mai îndreptăţit este Parlamentul României, care se bucură de legitimitatea, alegerea cetăţenilor români. Deci, ca atare, există un for. Aceste reglementări trebuie puse în discuţie, noi reglementări trebuie puse în discuţie, trebuie acceptată necesitatea modificării legilor justiţiei”, a transmis Dragoş Călin.
Știre inițială
Şeful statului a anunţat că mulţi dintre magistraţi nu au dorit să vină la această întâlnire, astfel că toate discuţiile private în regim de confidenţialitate vor fi reprogramate la o altă dată. Şeful statului a anunţat că va iniţia în luna ianuarie un referendum în rândul corpului magistraţilor, cu întrebarea: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar”? iar dacă răspunsul e că nu reprezintă interesul public, ”CSM va pleca de urgenţă”.
Nicuşor Dan, noi discuții cu pe magistraţii care vor să discute public despre problemele din justiţie
Preşedintele îi aşteaptă luni la Palatul Cotroceni pe magistraţii care doresc să îi expună, public, problemele din justiţie. Preşedintele Nicuşor Dan a declarat că extrem de puţini magistraţi şi-au exprimat intenţia de a veni la discuţiile de la Cotroceni pe tema situaţiei din Justiţiei – aproximativ 20 în nume personal şi tot atâţia din partea unor organizaţii – şi a remarcat că în unele instituţii din justiţie au fost stabilite şedinţe pentru ziua de luni. Preşedintele a spus că au existat mesaje de intimidare.
”Am ajuns inclusiv la probleme nepotrivite cu importanţa, să vină fiecare pe rând, să stea în diferite săli, de aici, să nu se intersecteze, sau chiar colegii mei să-i preia din benzinării din Bucureşti ca să nu se vadă că ei sunt în Palatul Cotroceni”, a arătat el.
”Totuşi e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de reţele de trafic de persoane sau cine ştiu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta. Prin urmare, am decis că mâine, la ora 10.00, vom face o discuţie publică cu cei care doresc, să spunem, public, să transmită un mesaj. Iar toate discuţiile private în regim de confidenţialitate vor fi reprogramate. Tot cei care solicită o întâlnire în regim de confidenţialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine”, a mai spus preşedintele. Sâmbătă, Nicuşor Dan a anunţat sâmbătă , într-o postare pe Facebook, că a primit de la magistraţi sute de pagini de materiale relevante despre problemele din justiţie.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat duminică, că va iniţia în ianuarie un referendum în rândul corpului magistraţilor, cu o singură întrebare: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar”? iar dacă răspunsul e că nu reprezintă interesul public, ”CSM va pleca de urgenţă”.
Şeful statului a arătat că în esenţă, concluzia acestor sesizări primite din partea magistraţilor arată că există o categorie de magistraţi, membri ai CSM-ului, conduceri ale instanţelor, care nu acţionează în interes public, ci care acţionează în interesul unui grup pe care îl constituie şi că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acţiunea, de multe ori, discreţionară a acestui grup de persoane.
El mai spune că ”inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au făcut pe criterii de obedienţă faţă de acest grup care conduce sistemul de justiţie şi nu pe criterii de profesionalism”.
Ce spun magistraţii în sesizările trimise la Cotroceni
Administraţia Prezidenţială a publicat, duminică, sinteza sesizărilor trimise preşedintelui de către magistraţi, şi mai multe citate care arată presiunile şi atmosfera din sistem: ”Suntem ameninţaţi cu inspecţia judiciară, cu sancţionarea de către CSM”, „La CAB s-a instaurat frica”, ”ne spun că se vor asigura ei că nu avem ce să le facem, că sunt intangibili”. Aceştia spun că au primit mesaje de ameninţare şi ”să nu îndrăznim să ne solidarizăm sau să semnalăm ceva”.
În sinteza observaţiilor transmise de magistraţi şi alţi actori din sistemul judiciar privind funcţionarea justiţiei, independenţa magistraţilor şi mecanismele privind cariera magistraţilor sunt prezentate ”observaţiile de o gravitate ridicată care, în forma actuală şi pentru scopul prezentului Raport, este necesar să fie tratate cu deosebită atenţie, cu obligaţia de rezervă, dar şi cu recomandarea aprofundării lor, extinderii dialogului şi, acolo unde este cazul, sesizarea autorităţilor competente”.
Sinteza prezintă şi mai multe citate din aceste sesizări:
a) „favoruri” prin delegări/detaşări, „colegiile de conducere practic nu mai există”, „preşedinţii/vicepreşedinţii/preşedinţii de secţie sunt mici dumnezei”; „acest mecanism (n.n. al delegărilor şi detaşărilor) este perceput ca un sistem de recompense (…) şi ca instrument de îndepărtare a unor judecători”. Sunt relatate inclusiv situaţii verificabile prin demersuri ulterioare, precum: „preşedinta Curţii de Apel Bucureşti a aprobat delegarea, deşi se afla în perioada de interdicţie şi în ciuda faptului că persoana respectivă avea dosare rămase în pronunţare şi instanţa de la care a plecat a rămas la un deficit de 60%. Aceasta nu este o situaţie singulară, în care Curtea de Apel Bucureşti trece peste interdicţiile celor admişi direct în magistratură de a se transfera la alte instanţe, aprobând delegări pe care le prelungeşte succesiv până la expirarea celor 3 ani, urmând ca atunci să li se soluţioneze favorabil cererile de transfer. Mecanismul cu delegarea este mai facil pentru ca este complet lipsit de transparenţă”;
b) Existenţa unor „exemple concrete” de judecători detaşaţi la CSM de mai mulţi ani, promovări „dubioase” la CAB, numiri de şefi de secţie fără integrare anterioară;
c) „Suntem ameninţaţi cu inspecţia judiciară, cu sancţionarea de către CSM”, „La CAB s-a instaurat frica”, „nu te înscrii la concurs dacă nu ai chemare”, „candidaţii neagreaţi sunt descurajaţi sau eliminaţi”, „ne spun în şedinţă că se vor asigura ei că nu avem ce să le facem, că sunt intangibili”, „raportul IJ semnalizează soarta candidatului”, „suntem în teroare”, „ni se oferă direcţii clare pe tipuri de dosare”, „şedinţe de supunere şi denigrare”, „ne spuneau că vor urma pedepse şi cercetări”, „totul funcţionează pe principiul recompensă şi pedeapsă”, „preşedintele instanţei (…) este pus în funcţie de (…) membru CSM (…) răspunde bine la comenzi (…)”.
d) „Presiunea din interior este reală, iar mecanismele informale de influenţă funcţionează mult mai dur decât se vede din exterior”, „ai o cauză cu persoane influente te trezeşti că ţi se ia fără explicaţii şi ajunge la un parchet superior…iar după câteva luni afli că s-a clasat”, „Orice urmă de nesupunere poate duce oricând la retragerea delegării”;
e) Similar, poate fi amintită o relatare indirectă despre un apel telefonic atribuit unui membru CSM (nume indicat) către preşedintele unei instanţe, cu mesaj de tip condiţionare („dacă vei fi cuminte”) în cadrul unei proceduri vizând cariera magistratului;
f) „După comunicatul de presă au fost trimise mesaje printre noi. Mesaje de ameninţare. Să nu îndrăznim să ne solidarizăm sau să semnalăm ceva.”
g) „IJ (n.n. Inspecţia Judiciară) generează temere în rândul magistraţilor şi nu este percepută ca o instituţie cu funcţie de autoreglare a sistemului judiciar, ci ca un mijloc de presiune atât asupra magistraţilor în ansamblu (mijloc de disuasiune), dar şi asupra magistraţilor incomozi.”, „IJ are imaginea unui instrument folosit în scopul reducerii la tăcere a celor care nu sunt de acord cu opinia asumată de către CSM.”, „realitatea din sistem semnalează imaginea unei inspecţii autoritare care inspiră teamă”;
h) „evaluarea discreţionară a comisiei de evaluare constituite la nivelul curţii de apel”, „independenţa judecătorului poate fi ameninţată nu numai de factori din exterior, ci şi de ierarhia judiciară”;
i) „să înţelegeţi că sub aparenţa legalităţii se întâmplă lucruri grave”.
Semnalarea unui climat instituţional caracterizat prin instalarea fricii
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, ”percepţiile recurente (exprimate de mai mulţi autori) converg spre semnalarea unui climat instituţional caracterizat prin instalarea fricii şi descurajarea exprimării critice în interiorul sistemului, coroborat cu opinia conform căreia accesul la funcţii de conducere sau promovare este condiţionat de conformare şi abandonării unui sistem meritocratic, bazat pe profesionalism şi responsabilitate, în detrimentul unui sistem bazat pe aprecieri şi decizii subiective, netransparente şi de conformare dar şi utilizării unor mecanisme contrar scopului prevăzut de lege sau prin deturnarea de la acest scop, cu obiectivul de a fideliza, recompensa ori de a sancţiona diferiţi magistraţi, menţinerii unor vulnerabilităţi ale magistraţilor, cauzate de factori extrinseci lor (volumul de muncă, resursele umane şi logistice – personal auxiliar, spaţii de lucru şi echipamente), ca în cazul neconformării la unele decizii ori direcţii ale conducerii să fie expuşi la iniţierea unei anchete disciplinare a unui rol al Inspecţiei Judiciare şi comisiilor de evaluare ca instrumente de semnalizare negativă a magistraţilor „incomozi”, iar nu ca mecanisme de prevenire, îndrumare şi corecţie şi pierderii atractivităţii profesiei şi, în special, a resursei umane prin pensionări ori demisii timpurii ale unor magistraţi competenţi, fără mecanisme eficiente de recuperare.
Potrivit observaţiilor unor magistraţi, reacţia imediată la nivelul conducerii sistemului de justiţie este relevantă, iar aceasta se reflectă prin cel puţin trei direcţii principale de acţiune:
Sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la judecătorul Beşu în mai puţin de 24 ore de la difuzarea investigaţiei jurnalistice;
Admiterea unei cereri de recuzare a judecătoarei Moroşanu, cerere bazată pe opiniile exprimate de aceasta de susţinere a magistraţilor care au fost intervievaţi în investigaţia jurnalistică;
Iniţierea unui apel public la dialog în rândul magistraţilor, dar nu prin consultări efective, ci prin convocări interne ale conducerilor instanţelor de a colecta „alte probleme”, mecanism perceput de unii dintre magistraţi ca o tentativă de disciplinare şi aliniere a judecătorilor în spatele conducerii, exploatând prudenţa şi teama acestora de consecinţe administrative.
”Pornind de la aceste premise, unele observaţii percep tăcerea majorităţii magistraţilor nu ca achiesare la starea existentă ori ca lipsă de opinie, ci ca o strategie de autoprotecţie profesională, menită să evite polarizarea, represaliile sau compromiterea carierei. Astfel, tăcerea ar fi explicată prin vulnerabilităţi concrete şi cunoscute în sistem, precum restanţele în motivarea hotărârilor, utilizarea programului flexibil, erori inevitabile sub presiunea volumului de muncă, aspiraţii de promovare. Toate acestea sunt sau par a fi percepute drept pârghii informale de control, care descurajează formele de exprimare critică”, se arată în sinteză.
Sinteza poate fi citită AICI
