Preşedinţii curţilor de apel din România și CSM consideră necesară clarificarea informaţiilor apărute în spaţiul public referitoare la întâlnirea dintre preşedintele CCR, Elena-Simina Tănăsescu şi premierul Ilie Bolojan
Preşedinţii curţilor de apel din România, în considerarea exigenţelor statului de drept şi din perspectiva instanţelor judecătoreşti, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicţională deciziilor Curţii Constituţionale, consideră necesară clarificarea informaţiilor apărute în spaţiul public referitoare la întâlnirea dintre preşedinta Curţii Constituţionale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, şi domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul preşedintelui Senatului, aceştia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curţii Constituţionale”, au transmis preşedinţii curţilor de apel, duminică, printr-un comunicat de presă.
De asemenea, și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) consideră că se impun clarificări publice cu privire la împrejurările în care a avut loc întrevederea dintre preşedintele Curţii Constituţioale a României (CCR), Elena-Simina Tănăsescu, şi premierul demis Ilie Bolojan, preşedintele PNL, în primul rând pentru protejarea CCR şi pentru menţinerea încrederii publice în imparţialitatea şi integritatea deciziilor sale.
Un mesaj similar au transmis şi preşedinţii de tribunale şi judecătorii, asemănător, totodată, celui transmis anterior de către preşedinţii curţilor de apel din România.
Preşedinţii curţilor de apel din România cer clarificări
Ei au adăugat că ”independenţa şi imparţialitatea justiţiei presupun nu numai absenţa oricărei influenţe exterioare, ci şi înlăturarea oricărei aparenţe care ar putea genera îndoieli legitime şi au mai menţionat că ”transparenţa reprezintă, din această perspectivă, o garanţie esenţială a încrederii publice în actul de justiţie”.
Preşedinţii curţilor de apel mai sunt că aceste exigenţe sunt aplicabile în egală măsură justiţiei constituţionale.
”În cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, hotărârea din 21 martie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat interesul public al informaţiilor privind agendele întâlnirilor unor judecători ai Curţii Constituţionale, într-un context în care existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinarea Curţii”, a precizat sursa citată.
Astfel, preşedinţii curţilor de apel au mai afirmat că ”lipsa de transparenţă care înconjoară asemenea întâlniri ale preşedintelui Curţii Constituţionale cu reprezentanţi de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicţie constituţională”.
Preşedinţii curţilor de apel susţin că această lipsă de transparenţă ”este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenţei de imparţialitate, element fundamental al justiţiei constituţionale, şi poate produce consecinţe grave asupra percepţiei publice privind corectitudinea şi neutralitatea deciziilor Curţii”.
Preşedinţii curţilor de apel consideră că prezintă relevanţă şi precedentul din anul 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, astăzi preşedinte al Curţii Constituţionale, la acel moment consilier prezidenţial, şi-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curţii Constituţionale.
”Deşi Administraţia Prezidenţială a negat existenţa oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este «inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curţii Constituţionale». Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual.
Pentru înlăturarea oricărei speculaţii şi pentru protejarea încrederii publice în jurisdicţia constituţională, considerăm necesară clarificarea informaţiilor apărute public, cu privire la existenţa şi cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfăşurării sale în biroul preşedintelui Senatului, precum şi la scopul şi temele discutate”, au mai transmis preşedinţii curţilor de apel.
Ei au menţionat că ”standardele de independenţă, imparţialitate şi transparenţă pretinse în mod legitim instanţelor şi judecătorilor trebuie respectate cu aceeaşi rigoare la nivelul oricărei jurisdicţii”, adăugând că ”respectarea lor consolidează autoritatea instituţiilor şi încrederea reciprocă indispensabilă funcţionării statului de drept”.
CSM susţine că se impun clarificări publice privind împrejurările în care a avut loc întâlnirea dintre preşedintele CCR şi Ilie Bolojan
”Consiliul Superior al Magistraturii constată că informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la o întâlnire dintre preşedinta Curţii Constituţionale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, şi domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, au generat întrebări legitime referitoare la contextul şi obiectul acestei întrevederi. Potrivit datelor vehiculate public, întâlnirea ar fi avut loc în biroul preşedintelui Senatului, într-o perioadă în care Curtea Constituţională urma să se pronunţe asupra unor cauze cu relevanţă instituţională semnificativă, inclusiv pentru formaţiunea politică reprezentată de domnul Ilie Bolojan. Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că, în astfel de situaţii, răspunsul instituţional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparenţă şi clarificare publică”, au transmis, duminică, reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii.
Ei consideră că independenţa unei jurisdicţii nu este garantată exclusiv prin normele sale de organizare şi funcţionare, ci ”depinde în mod esenţial de conduita persoanelor care o reprezintă, precum şi de capacitatea instituţiei de a înlătura, prin explicaţii clare şi complete, orice suspiciune rezonabilă privind existenţa unor raporturi incompatibile cu exigenţele de imparţialitate”.
CSM mai susţine că în cazul Curţii Constituţionale, această exigenţă este cu atât mai importantă cu cât hotărârile sale produc efecte obligatorii pentru toate autorităţile statului, sunt aplicate în mod direct de instanţele judecătoreşti şi, în numeroase situaţii, privesc în mod direct organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, inclusiv aspecte precum statutul magistraţilor, regimul salarizării sau soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională în care este implicată autoritatea judecătorească.
”Consiliul aminteşte că sensibilitatea acestei problematici a fost recunoscută inclusiv în anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, în calitate de consilier prezidenţial, şi-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curţii Constituţionale. Poziţia exprimată public la acel moment a evidenţiat necesitatea ca asupra activităţii Curţii Constituţionale să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni. Este firesc ca acelaşi standard de exigenţă să fie menţinut în mod constant, indiferent de funcţiile deţinute sau de contextul instituţional”, a mai transmis sursa citată.
În acest cadru, Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că se impun clarificări publice cu privire la împrejurările în care a avut loc întrevederea, natura acesteia, raţiunea desfăşurării sale în biroul preşedintelui Senatului, precum şi temele care au făcut obiectul discuţiilor.
”O asemenea clarificare este necesară, în primul rând, pentru protejarea autorităţii Curţii Constituţionale şi pentru menţinerea încrederii publice în imparţialitatea şi integritatea deciziilor sale.
Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă că încrederea în instituţiile statului şi în actul de justiţie presupune aplicarea consecventă a aceloraşi standarde de independenţă, imparţialitate şi transparenţă, indiferent de instituţia sau persoanele vizate”, au mai afirmat reprezentanţii CSM.
Mesaje similare au transmis, duminică seară, şi preşedinţii de tribunale şi judecătorii din România, un astfel de mesaj fiind dat publicităţii anterior şi de către preşedinţii curţilor de apel.
Preşedinţii tribunalelor şi judecătoriilor din România consideră că se impun să fie clarificate aspectele legate de întâlnire dintre preşedintele CCR şi Ilie Bolojan.
”Lipsa de transparenţă care înconjoară asemenea întâlniri ale preşedintelui Curţii Constituţionale cu reprezentanţi de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicţie constituţională”, au transmis preşedinţii tribunalelor şi judecătoriilor din ţară.
Ei consideră că altfel pot fi generate îndoieli legitime asupra aparenţei de imparţialitate şi pot fi produse consecinţe grave asupra percepţiei publice privind corectitudinea şi neutralitatea deciziilor Curţii.
Luni, 17 august, judecătorii CCR sunt aşteptaţi să decidă asupra sesizărilor la Legile integrităţii şi biodiversităţii. Şedinţa judecătorilor constituţionali are loc în contextul unor relatări de presă despre o întâlnire neanunţată oficial a liderului PNL, premierul Ilie Bolojan, cu Simina Tănăsescu, preşedinta CCR, în biroul preşedintelui Senatului, liberalul Mircea Abrudean.
CCR a respins speculațiile
Preşedinta CCR, Simina Tănăsescu, a respins „ferm şi categoric” orice speculaţie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curţii în afara cadrului strict legal.
Pe de altă parte, preşedinţii curţilor de apel din România consideră necesară clarificarea acestor informaţii privind întâlnirea dintre preşedinta CCR şi premierul demis, care ar fi avut loc în biroul preşedintelui Senatului, aceştia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curţii Constituţionale. Totodată, preşedinţii curţilor de apel susţin că lipsa de transparenţă a unor astfel de întâlniri este „profund inadecvată standardelor” pe care trebuie să le respecte o jurisdicţie constituţională.
Săptămâna trecută, preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, afirma că aşteaptă ca, luni, CCR să se pronunţe dacă este constituţional sau nu ceea ce au semnalat PNL-USR şi preşedintele României în legătură cu Legea integrităţii.
El preciza că, dacă trebuie făcute modificări la această lege, dar şi la cea a biodiversităţii, contestată de AUR, atunci acestea trebuie realizate până la 31 august, dată până la care legea trebuie promulgată, în caz contrar, România riscând să piardă o sumă uriaşă din fondurile europene.
Grupul Parlamentar PACE: Întâi România va solicita luni înfiinţarea unei comisii de anchetă
Grupul Parlamentar PACE – Întâi România va solicita luni înfiinţarea unei comisii de anchetă privind întâlnirea premierului Ilie Bolojan cu preşedintele CCR Simina Tănăsescu.
”În temeiul prevederilor art. 81 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm solicitarea de înfiinţare a unei Comisii parlamentare de anchetă a Senatului pentru verificarea împrejurărilor organizării şi desfăşurării întâlnirii dintre prim-ministrul României, domnul Ilie Bolojan, şi preşedintele Curţii Constituţionale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, desfăşurată la data de 14 august 2026, în incinta Parlamentului României, precum şi pentru evaluarea eventualelor consecinţe instituţionale ale acesteia, iniţiată de mai mult de o treime din numărul total al senatorilor, conform listelor cu semnături anexate”, se arată în documentul pe care grupul parlamentar îl va înainta către Biroul Permanent al Senatului, după strângerea semnăturilor necesare.
Conform proiectului de hotărâre, se înfiinţează Comisia parlamentară de anchetă a Senatului în scopul investigării împrejurărilor organizării şi desfăşurării întâlnirii dintre prim-ministrul României, domnul Ilie Bolojan, şi preşedintele Curţii Constituţionale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, desfăşurată în incinta Parlamentului României, precum şi pentru evaluarea eventualelor consecinţe instituţionale ale acesteia.
”Activitatea Comisiei are ca obiect exclusiv stabilirea faptelor şi împrejurărilor exterioare activităţii jurisdicţionale a Curţii Constituţionale şi evaluarea eventualelor consecinţe instituţionale asupra principiilor separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, independenţei jurisdicţiei constituţionale, transparenţei instituţionale şi colaborării loiale dintre autorităţile publice”, precizează iniţiatorii.
Comisia parlamentară de anchetă are următoarele obiective: stabilirea datei, intervalului orar, duratei, locului şi împrejurărilor concrete în care a avut loc întâlnirea dintre prim-ministrul României şi preşedintele Curţii Constituţionale; stabilirea persoanei sau persoanelor care au iniţiat, solicitat, organizat, intermediat ori facilitat întâlnirea; stabilirea împrejurărilor în care pentru desfăşurarea întâlnirii a fost utilizat biroul oficial al preşedintelui Senatului României şi identificarea persoanelor care au solicitat, aprobat sau facilitat utilizarea acestui spaţiu; stabilirea persoanelor care au participat la întâlnire ori au fost implicate în organizarea acesteia; verificarea caracterului oficial, instituţional, politic sau privat declarat al întâlnirii şi a existenţei unei agende, invitaţii, solicitări, informări, note, corespondenţe sau a altor documente referitoare la organizarea acesteia; verificarea evidenţelor administrative privind accesul persoanelor implicate în zonele Parlamentului relevante pentru desfăşurarea întâlnirii; verificarea, în condiţiile legii, a existenţei şi conservării înregistrărilor sistemelor de securitate şi supraveghere aferente circuitelor de acces şi spaţiilor comune relevante; identificarea eventualelor comunicări instituţionale între Cabinetul prim-ministrului, Secretariatul General al Guvernului, structurile Parlamentului şi Curtea Constituţională referitoare la organizarea întâlnirii; stabilirea dacă, anterior, în timpul sau ulterior întâlnirii, au existat comunicări referitoare la cauze aflate pe rolul Curţii Constituţionale, fără investigarea deliberărilor, opiniilor, voturilor sau soluţiilor judecătorilor Curţii Constituţionale; stabilirea eventualei legături dintre momentul organizării întâlnirii şi cauzele de interes public major aflate la acel moment pe rolul Curţii Constituţionale; evaluarea eventualelor consecinţe ale întâlnirii asupra aparenţei de independenţă şi imparţialitate a jurisdicţiei constituţionale şi asupra încrederii publice în funcţionarea instituţiilor fundamentale ale statului; verificarea respectării principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi a principiului colaborării loiale dintre autorităţile publice; formularea propunerilor legislative, regulamentare, administrative sau instituţionale necesare pentru asigurarea transparenţei raporturilor dintre reprezentanţii puterii executive şi reprezentanţii autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale constituţionale.
Comisia de anchetă este compusă din 13 membri, numiţi de Plenul Senatului, respectând configuraţia politică a Camerei – PSD – 4 senatori, AUR – 3 senatori, PNL – 2 senatori, USR – 2 senatori, PACE – Întâi România – 1 senator, UDMR – 1 senator.
”Constituirea acestei comisii nu reprezintă un atac împotriva unei instituţii şi nici împotriva unei persoane. Reprezintă exercitarea unei atribuţii constituţionale a Senatului în faţa unei situaţii care poate afecta încrederea publică în funcţionarea democratică a statului. Nicio funcţie publică, indiferent de nivelul său, nu poate transforma o întâlnire cu implicaţii instituţionale într-un fapt care nu poate fi explicat Senatului şi cetăţenilor. Într-o democraţie constituţională, independenţa instituţiilor nu se apără prin secretizarea raporturilor dintre cei care le conduc, ci prin respectarea unor reguli clare şi prin transparenţă”, se arată în documentul semnat de senatorul Ninel Peia, chestor al Senatului.
Presa a relatat despre o întâlnire secretă a liderului PNL, premierul Ilie Bolojan, cu Simina Tănăsescu, preşedinta CCR, în biroul preşedintelui Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Întâlnirea nu a fost anunţată oficial, iar comunicatul CCR de sâmbătă nu face nicio referire la ea.
Pe fondul informaţiilor privind această întâlnire, au existat speculaţii conform cărora o posibilă temă de discuţie a fost legea integrităţii, care a fost contestată de PNL-USR, dar şi de către preşedintele Nicuşor Dan.
Curtea Constituţională a anunţat sâmbătă că preşedinta instituţiei, Simina Tănăsescu, respinge ferm şi categoric orice speculaţie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curţii în afara cadrului strict legal
Două prevederi din lege, introduse prin amendamente propuse de PSD şi de AUR, sunt contestate: cea privind aleşii locali cu decizie definitivă de incompatibilitate, situaţie în care se regăseşte Dominic Fritz, şi cea privind declaraţiile de avere ale partenerelor demnitarilor.
Curtea Constituţională urmează să discute luni sesizările.
