Preţurile petrolului au scăzut uşor vineri dimineaţă în Asia, după intrarea în vigoare a unui armistiţiu între Liban şi Israel, transmite BBC.
Preţul petrolului Brent, referinţa globală, a scăzut cu aproape 1%, la 98,50 dolari (72,86 lire sterline) pe baril, în timp ce petrolul tranzacţionat în SUA s-a ieftinit cu 1,2%, la 93,60 dolari.
Principalele pieţe asiatice au înregistrat uşoare scăderi vineri dimineaţă, după ce crescuseră în cursul săptămânii. Indicele Nikkei 225 din Japonia a coborât cu 0,8%, iar indicele Kospi din Coreea de Sud a scăzut cu 0,3%.
Un armistiţiu de 10 zile între Liban şi Israel a intrat în vigoare joi la miezul nopţii, iar preşedintele Donald Trump a declarat că următoarea întâlnire dintre Statele Unite şi Iran ar putea avea loc în weekend, alimentând optimismul că războiul cu Iranul s-ar putea apropia de sfârşit, relatează Reuters.
Războiul cu Iranul, care a început la 28 februarie cu un atac americano-israelian, a provocat moartea a mii de oameni şi a determinat o creştere bruscă a preţurilor petrolului, creând o mare bătaie de cap politică pentru preşedintele SUA.
Dacă încetarea focului din Liban deschide calea către un acord de pace mai amplu cu Iranul, ar fi o victorie semnificativă pentru administraţia Trump, care s-a străduit până acum să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, importantă din punct de vedere strategic, şi să blocheze calea Iranului către o armă nucleară.
Focuri de armă de sărbătoare au răsunat în unele părţi ale Beirutului imediat după miezul nopţii, ora la care armistiţiul urma să intre în vigoare. Timp de aproximativ o jumătate de oră, s-au auzit bubuiturile rachetelor care au fost, de asemenea, lansate în semn de sărbătoare.
Perturbările energetice provocate de războiul cu Iranul vor afecta puternic economiile exportatoare de petrol şi gaze din Golf, în timp ce statele din Orientul Mijlociu dependente de importuri de energie, precum Egiptul şi Iordania, se confruntă cu şocuri generate de creşterea preţurilor la materii prime şi de posibile scăderi ale veniturilor din remitenţe, a anunţat joi Fondul Monetar Internaţional, citat de Reuters.
În ansamblu, regiunea Orientului Mijlociu şi Africii de Nord ar urma să înregistreze o creştere economică mult mai lentă în acest an. FMI estimează acum o creştere a PIB-ului real de doar 1,1%, cu 2,8 puncte procentuale sub prognoza realizată înainte de izbucnirea războiului. O redresare mai clară este aşteptată abia în 2027, potrivit celui mai recent raport regional al instituţiei.
Jihad Azour, directorul FMI pentru Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, a declarat pentru Reuters că impactul conflictului depăşeşte sectorul petrolului şi gazelor.
”Nu este doar o poveste despre petrol şi gaze, ci şi despre impactul pe care acest război îl are asupra tuturor celorlalte produse fabricate în regiune, unde Orientul Mijlociu ocupă o poziţie strategică”, a spus Azour, menţionând exporturile de îngrăşăminte, produse chimice şi alte bunuri specializate care fac din regiune un coridor economic global important.
Conflictul afectează şi sectoarele non-petroliere, în special în statele din Consiliul de Cooperare al Golfului, care au o poziţie globală strategică în domenii precum transportul aerian şi logistica.
Pentru statele din regiune dependente de importuri de energie, riscurile sunt şi mai mari. Unele dintre acestea depind puternic de economiile din Golf atât pentru energie, cât şi pentru fluxuri financiare, ceea ce le face vulnerabile în cazul în care războiul se intensifică sau se prelungeşte.
Potrivit FMI, creşterea economică în cele şase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului este estimată să încetinească semnificativ, până la 2% în 2026, faţă de prognoza de 4,3% publicată în octombrie. Ulterior, economia regiunii ar putea accelera puternic, până la 4,8% în anul următor.