Previziuni economice negative ale CE pentru România: Creştere economică de 2,6% în 2022 şi 3,6% în 2023, de la 5,9% în 2021
Previziuni economice negative ale Comisiei Europene pentru România. Astfel, economia țării urmează să încetinească până la 2,6 % în 2022, după o creştere economică de 5,9% în 2021, arată Previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene pentru România. Rata șomajului ar urma că coboare la 5,5%, de la 5,6% anul trecut.
Previziuni economice negative ale CE pentru România
”După o creştere puternică în 2021, economia României urmează să încetinească până la 2,6% în 2022, deoarece inflaţia ridicată erodează venitul disponibil, iar războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei afectează sentimentul economic, lanţurile de aprovizionare şi, în cele din urmă, investiţiile. Se preconizează o uşoară accelerare a creşterii în 2023, odată cu o posibilă scădere a inflaţiei.
Se estimează că şomajul va rămâne la aproximativ 5,5%, în timp ce preţurile vor atinge un nivel maxim în acest an, care va scădea treptat în 2023. Se preconizează că deficitul public va atinge 7,5% din PIB în 2022, urmând să scadă până la 6,3% în 2023, astfel încât ponderea datoriei în PIB va ajunge la 52,6% până în 2023”, arată CE.
PIB-ul UE va rămâne pozitiv
Se preconizează că PIB-ul UE va rămâne pozitiv în perioada analizată în previziuni, datorită efectului combinat al redeschiderilor post-izolare şi al măsurilor ferme luate la nivel de politici în cursul pandemiei pentru a sprijini creşterea economică. Mai exact, redeschiderea post-pandemie a serviciilor cu intensitate ridicată a contactelor, o piaţă a muncii puternică şi care continuă să se amelioreze, o acumulare mai scăzută a economiilor şi măsurile bugetare de compensare a creşterii preţurilor la energie urmează să sprijine consumul privat. Investiţiile vor beneficia de desfăşurarea integrală a Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi de implementarea agendei de reforme aferente.
Creşterea PIB-ului real, atât în UE, cât şi în zona euro, este estimată în prezent la 2,7% în 2022 şi la 2,3% în 2023, în scădere de la 4%, respectiv 2,8% (2,7% în zona euro) în previziunile intermediare din iarna anului 2022. Declinul din 2022 trebuie interpretat în contextul dinamicii creşterii economice din primăvara şi vara anului trecut, care adaugă aproximativ 2 puncte procentuale la ritmul anual de creştere pentru acest an. Creşterea producţiei din cursul anului s-a redus de la 2,1% la 0,8%.
”Principalul impact asupra economiei mondiale şi a economiei Uniunii este legat de preţurile materiilor prime energetice. Deşi ele crescuseră deja substanţial înaintea războiului, de la nivelurile scăzute înregistrate în timpul pandemiei, incertitudinea legată de lanţurile de aprovizionare a exercitat o presiune în sus asupra preţurilor, sporindu-le totodată volatilitatea. Este ceea ce s-a întâmplat cu alimentele şi alte bunuri şi servicii de bază, pe fondul unei scăderi a puterii de cumpărare a gospodăriilor”, arată CE.
Perturbări din cauza războiului
Perturbările provocate de război la nivel logistic şi al lanţului de aprovizionare, precum şi creşterea costurilor de producţie la o gamă largă de materii prime se adaugă, pe de o parte, perturbărilor din comerţul mondial cauzate de măsurile drastice de limitare a răspândirii COVID-19 aplicate încă în anumite părţi ale Chinei, şi afectează, pe de altă parte, producţia.
Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.
Previziunile economice ale Comisiei Europene din vara anului 2022 vor actualiza previziunile privind PIB-ul şi inflaţia şi se preconizează că vor fi prezentate în iulie 2022, atât la nivel european, cât și pentru România.
