Prima fabrică de cărămidă cu zaț de cafea din România, inaugurată în Sălaj. La ce sumă se ridică investiția

Prima fabrică de cărămidă cu zaț de cafea din România a fost inaugurată în Sălaj, în localitatea Recea. Este vorba despre o investiţie de peste 14 milioane de euro, din care 1,9 milioane finanţare nerambursabilă din fondurile norvegiene.

Noua fabrică creează 45 de locuri de muncă.

Prima fabrică de cărămidă cu zaț de cafea din România. Ce alte deșeuri se folosesc

În reţeta cărămizii aparente se înglobează numeroase deşeuri, inclusiv zaţ de cafea, iar reciclarea în acest mod a deşeurilor ar putea fi într-o cantitate mult mai mare decât cea utilizată în prezent.

„Discutăm de investiţie de peste 14 milioane de euro, din care 1,9 milioane au fost dintr-o finanţare nerambursabilă din fondurile norvegiene. Fabrica aceasta nouă creează 45 de locuri de muncă noi şi în momentul în care o să reuşim să funcţionăm un an întreg, o să generăm o cifră de afaceri semnificativă”, a declarat marţi, la festivitatea de inaugurare, Daniel Sologon, director general al companiei care a realizat investiția.

Acesta a precizat faptul că este vorba despre prima fabrică de cărămidă aparentă din România, cu cea mai modernă tehnologie existentă pe piaţă, ce permite tipărirea digitală a oricărei forme, texturi sau imagine.

„Faptul că încorporăm în reţetă multe elemente considerate deşeuri – cenuşă, rumeguş, cărbune, nu de calitate bună, cărbunele de proastă calitate, adică praful acela care rămâne în urma exploatării cărbunelui, zaţ de cafea, deşeuri vegetale, ne permit să facem un produs uşor, pentru că toate aceste materiale se auto-aprind în cuptor, generează energie, dar fac ca produsul să fie uşor şi să putem transporta mai multă cărămidă decât concurenţii noştri pe un camion, să fie mai uşor de operat în şantier şi să fie un bun izolator termic.

Putem pune multe materiale pe care astăzi nu le punem pentru că circuitul deşeurilor în România nu este atât de bine reglementat. Putem pune mult mai mult zaţ de cafea, putem pune deşeuri de carton, deşeuri de polistiren, cioburi ceramice, adică deşeuri de obiecte sanitare şi multe altele”, a declarat acesta.