Prima lege pentru inteligența artificială din Uniunea Europeană. Ce va fi interzis
Parlamentul European a adoptat miercuri cu o largă majoritate prima lege pentru inteligența artificială. Este o reglementare unică în lume, convenită în decembrie 2023 cu statele membre și își propune să garanteze siguranța și respectarea drepturilor fundamentale și să stimuleze inovația.
Prima lege pentru inteligența artificială
Textul de lege adoptat în premieră urmărește să protejeze drepturile fundamentale, democrația, statul de drept și sustenabilitatea mediului în fața sistemelor de IA cu grad ridicat de risc. Actul legislativ vizează și să încurajeze inovația și să asigure un rol de lider în domeniu pentru Europa. Regulamentul impune obligații în cazul inteligenței artificiale, în funcție de riscurile sale potențiale și de impactul preconizat, se menționează într-un comunicat al PE, scrie Agerpres.
Noile norme interzic anumite utilizări ale inteligenței artificiale care amenință drepturile cetățenilor, inclusiv sistemele biometrice de clasificare bazate pe caracteristicile sensibile ale persoanelor. Se interzic și extragerea fără scop precis a imaginilor faciale de pe internet ori din înregistrările camerelor video cu circuit închis pentru a crea baze de date de recunoaștere facială.
Nu vor fi permise nici recunoașterea emoțiilor la locul de muncă și în școli, atribuirea unui punctaj social, sistemele de poliție predictivă – când acestea se bazează doar pe stabilirea profilului unei persoane sau pe analizarea caracteristicilor sale – și IA care manipulează comportamentul uman sau exploatează vulnerabilitățile oamenilor. Folosirea sistemelor de identificare biometrică de către organele de aplicare a legii este în principiu interzisă, cu excepția unor situații enumerate în mod exhaustiv și definite în mod strict.
Sistemele de identificare biometrică „în timp real” pot fi instalate doar dacă se respectă garanții stricte, de exemplu, dacă folosirea lor este limitată în timp și geografic și este aprobată în prealabil de o autoritate judiciară sau de un organ administrativ. Ele pot fi folosite, de pildă, pentru a căuta o persoană dispărută sau pentru a preveni un atac terorist. Folosirea acestor sisteme post-facto, respectiv sistemele de identificare biometrică „ulterioară”, este considerată un caz de utilizare cu grad ridicat de risc și este posibilă doar în virtutea emiterii unei autorizații judiciare legate de o infracțiune penală.
Obligații pentru sistemele AI
Textul prevede și obligații clare pentru alte sisteme de IA cu grad ridicat de risc, din cauza potențialului lor ridicat de a afecta negativ sănătatea, siguranța, drepturile fundamentale, mediul, democrația și statul de drept.
Astfel de situații cu grad ridicat de risc ar fi infrastructura critică, educația și formarea profesională, serviciile publice și private esențiale (sănătatea, serviciile bancare etc.), unele sisteme folosite de organele de aplicare a legii, migrația și gestionarea frontierelor, justiția și procesele democratice (de exemplu, pentru a preveni influențarea alegerilor).
Aceste sisteme trebuie să evalueze și să reducă riscurile, să mențină așa-numite „fișiere de jurnalizare” care permit înregistrarea automată a evenimentelor, să fie transparente și precise și să facă obiectul supravegherii umane. Cetățenii vor avea dreptul să depună plângeri în legătură cu sistemele de IA și să primească explicații despre deciziile bazate pe sisteme de IA cu grad ridicat de risc care le afectează drepturile.
Sistemele de inteligență artificială de uz general și modelele de IA de uz general pe care se bazează acestea trebuie să respecte anumite cerințe în materie de transparență, inclusiv legislația UE în domeniul drepturilor de autor și publicarea unor rezumate detaliate ale conținutului utilizat la antrenarea modelelor de IA.
În plus, imaginile și conținuturile audio și video artificiale sau manipulate (de tip „deepfake”) trebuie să fie etichetate clar ca atare.
La nivel național va fi obligatoriu să se creeze spații de testare în materie de reglementare și să se organizeze testări în condiții reale. IMM-urile și companiile nou-înființate vor trebui să aibă acces la aceste instrumente pentru a dezvolta și antrena IA inovatoare, înainte de introducerea lor pe piață.
Obligații și pentru România
Legea se va aplica în toate statele membre, inclusiv în România. Și la noi fenomenul deep-fake a luat o amploare extraordinară.
„Aș spune că și legea deepfake-ului din Parlamentul României poate ar putea să mai aștepte, pentru că de fapt, prin IA Act reglementăm inclusiv această zonă a responsabilității pentru deepfake. Deci, practic, o dată nu e o opțiune.
Legea așa cum va veni ea de la nivel european va fi implementată în România sau va trebui să fie implementată. Cât de dificil va fi, repet, depinde de capacitatea pe care statul român o va avea să atragă oameni potriviți pentru rolul recunoscut de lege pentru aceste autorități (…)”, a declarat eurodeputatul Dragoș Tudorache coraportor pentru acest dosar.
El a precizat că noua lege prevede amenzi foarte mari, „de până la 7% din venitul global” și că are „dinți suficient de ascuțiți încât să convingă pe cei care ar putea să încerce eludarea ei”.
Regulamentul adoptat miercuri este în prezent verificat de juriștii-lingviști și se preconizează că va fi adoptat înainte de sfârșitul legislaturii. Legislația mai trebuie adoptată oficial și de Consiliul UE. Ea va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial și va fi pe deplin aplicabilă la 24 de luni după intrarea în vigoare, cu excepția interdicțiilor referitoare la practicile interzise, care se aplică începând cu șase luni de la data intrării în vigoare, a codurilor de bune practici (nouă luni de la data intrării în vigoare) și a normelor privind sistemele de IA de uz general, inclusiv guvernanța (12 luni de la data intrării în vigoare) și respectiv a obligațiilor pentru sistemele cu grad ridicat de risc (36 de luni).
