Prima reacție din UE privind planul de pace al lui Trump privind Ucraina: Ucrainenii și europenii trebuie să fie de acord. Casa Albă se grăbeşte să pună capăt zvonurilor

Miniştrii de externe europeni au declarat joi că orice elaborare a unui plan de încheiere a războiului din Ucraina trebuie să-i includă pe ucraineni şi europeni. Anunțul vine după ce SUA au propus miercuri un cadru ce ar presupune ca Ucraina să renunţe la o parte din teritoriul şi armamentul său şi să reducă efectivele armatei sale, relatează Reuters.

Prima reacție din UE privind planul de pace al lui Trump privind Ucraina: Ucrainenii și europenii trebuie să fie de acord

„Ceea ce noi, europenii, am susţinut întotdeauna este o pace durabilă şi justă, şi salutăm orice eforturi în acest sens. Desigur, pentru ca orice plan să funcţioneze, este nevoie de implicarea ucrainienilor şi a europenilor”, a declarat şefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, la sosirea la reuniunea miniştrilor de externe din UE care are loc la Bruxelles.

Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a declarat, la rândul său, că orice plan de pace nu ar trebui să echivaleze cu o „capitulare” în faţa liderului rus Vladimir Putin. „Ucrainenii vor pace – o pace justă, care respectă suveranitatea tuturor, o pace durabilă, care nu poate fi pusă în discuţie de viitoare agresiuni”, a spus el. „Dar pacea nu poate fi o capitulare”, a punctat reprezentantul Franţei, arată Reuters.

Alţi miniştri au adoptat o poziţie similară, mai mulţi dintre ei afirmând că nu au văzut niciun plan al SUA şi că ar avea nevoie de clarificări înainte de a face alte comentarii.

SUA i-au semnalat preşedintelui Volodimir Zelenski că Ucraina trebuie să accepte un cadru elaborat de americani

Reuters a relatat miercuri, citând două persoane familiarizate cu această chestiune, că SUA i-au semnalat preşedintelui Volodimir Zelenski că Ucraina trebuie să accepte un cadru elaborat de SUA pentru a pune capăt războiului, care prevede ca Kievul să renunţe la teritorii şi la unele arme.

Un astfel de plan ar reprezenta un regres major pentru Kiev, care se confruntă cu noi câştiguri teritoriale ale Rusiei în estul Ucrainei şi cu scandalul de corupţie care îl afectează pe Zelenski.

Casa Albă a refuzat să comenteze problema. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pe X că Washingtonul „va continua să elaboreze o listă de idei potenţiale pentru încheierea acestui război, pe baza contribuţiilor ambelor părţi implicate în conflict”.

La sosirea la reuniunea de joi de la Bruxelles, ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a declarat că Europa se aşteaptă să fie consultată cu privire la orice plan de pace, deoarece este în joc securitatea europeană. El a mai spus că Ucraina nu ar trebui să aibă capacitatea de apărare limitată. „Sper că nu victima va avea restricţii în ceea ce priveşte capacitatea sa de apărare, ci agresorul”, a punctat el.

Kyiv Post: Casa Albă se grăbeşte să pună capăt zvonurilor în legătură cu o propunere de pace pentru Ucraina favorabilă Rusiei

O serie de speculaţii în jurul unui presupus plan de pace convenit între SUA şi Rusia, care ar acorda Moscovei controlul deplin asupra regiunii Donbas din est şi ar forţa Ucraina să-şi reducă armata la jumătate, a zguduit miercuri Washingtonul şi capitalele europene.

Dar oficialii de pe ambele maluri ale Atlanticului se grăbesc să se distanţeze de presupusul plan, refuzând să confirme dacă există ceva fie şi doar asemănător cu această propunere, văzută de unii drept un balon de încercare rusesc, scrie „Kyiv Post”.

Un oficial american de rang înalt a respins documentul ca fiind o „fantezie maximalistă a Kremlinului”, genul de listă de dorinţe extravagante pe care Washingtonul crede că Moscova le pune în circulaţie pentru a testa nervii Occidentului.

Alţi oficiali ai administraţiei Trump contactaţi miercuri de „Kyiv Post” au oferit echivalentul diplomatic al unei priviri goale, refuzând să confirme sau să nege că un astfel de plan a fost vreodată redactat şi cu atât mai puţin pus în circulaţie, scrie corespondentul ziarului ucrainean la Washington, Alex Raufoglu, cel are a dezvăluit în premieră şi planul american de reducere a trupelor SUA din România şi care, potrivit casetei sale de prezentare, „se ocupă de Departamentul de Stat al SUA, călătorind în mod regulat împreună cu secretarul de stat american”.

Trump distruge, printre declarație, orice aparență de calm

În toată Europa, scepticismul s-a transformat în dispreţ pe faţă. Mai mulţi diplomaţi occidentali au descris zvonurile ca fiind încă o încercare a Moscovei de a crea un impuls pentru un acord pe care Kievul nu l-ar accepta niciodată şi pe care Occidentul nu l-ar aproba niciodată. Starea de spirit la Bruxelles, Berlin şi Paris era mai degrabă de iritare decât de alarmă, diplomaţii calificând întregul episod drept „un truc rusesc cunoscut”, potrivit Kyiv Post.

Apoi, Donald Trump a distrus orice aparenţă de calm.

La un forum de investiţii SUA-Arabia Saudită organizat la Kennedy Center din Washington, preşedintele american a făcut o declaraţie neobişnuit de directă despre propriile sale contacte secrete cu Vladimir Putin, lăudându-se că l-a îndemnat pe liderul rus să-l lase să „rezolve războiul ăsta nenorocit”.

Izbucnirea – în egală măsură transmiţând nemulţumire, bravadă şi autopromovare – a reînviat întrebările de lungă durată cu privire la rolul autoproclamat al lui Trump ca negociator singular, unul care crede că fie şi vechi conflictele geopolitice pot fi rezolvate prin relaţii personale şi forţa personalităţii.

„Sunt puţin dezamăgit de preşedintele Putin în acest moment”, a declarat Trump, deplângând faptul că ceea ce el considera a fi cel mai „uşor” război de încheiat rămâne încă nerezolvat. Comentariile sale au marcat o schimbare dramatică de ton faţă de atitudinea caldă pe care o avea cândva faţă de Putin şi au introdus instantaneu o nouă incertitudine într-o naraţiune deja neclară, notează corespondentul Kyiv Post.

Jocul negării cu accente diplomatice

La Casa Albă, oficialii încercau să calmeze frenezia fără a închide uşa manevrelor diplomatice.

Stephen Miller, adjunctul şefului de cabinet, presat să răspundă dacă administraţia a luat în considerare sau a elaborat un cadru de pace pentru Donbas, a rămas la o formulare prudentă, spunând că „nu există nicio ştire sau anunţ” de comunicat. Dar el a reiterat, de asemenea, că asigurarea unei soluţii care să permită „pacea în Europa” rămâne o prioritate centrală a SUA – o reamintire a faptului că administraţia vede un avantaj politic din a arăta că cel puţin încearcă să conducă războiul spre sfârşit.

Secretarul de stat Marco Rubio, cel care şi-a asumat rolul de a explica poziţia diplomatică schimbătoare a administraţiei, s-a concentrat mai mult pe proces. Într-o postare pe reţelele sociale, seara târziu, el a susţinut miercuri că încheierea unui conflict de această amploare „necesită un schimb extins de idei serioase şi realiste”, o formulare care pare menită să justifice brainstorming-ul fără a recunoaşte, în acelaşi timp, nicio propunere specifică.

„Pentru a pune capăt unui război complex şi sângeros, precum cel din Ucraina, este nevoie de un schimb amplu de idei serioase şi realiste. Iar pentru a ajunge la o pace durabilă, ambele părţi vor trebui să accepte concesii dificile, dar necesare. De aceea, elaborăm şi vom continua să elaborăm o listă de idei potenţiale pentru a pune capăt acestui război, pe baza contribuţiilor ambelor părţi implicate în conflict”, a scris Marco Rubio.

Washingtonul explorează o serie de posibile soluţii finale

Mesajul a fost interpretat ca un semnal clar că Washingtonul explorează o serie de posibile soluţii finale, chiar dacă respinge public versiunile mai spectaculoase şi favorabile Rusiei care circulă online.

Diplomatul american veteran Daniel Fried, citind printre rânduri, a numit comentariul ceea ce mulţi iniţiaţi bănuiau: controlul daunelor. Limbajul lui Rubio, a spus el, seamănă mai degrabă cu o retragere, nu cu lansarea unui plan de negociere matur.

Între timp, realitatea de pe teren a pătruns în scena diplomatică. O delegaţie militară americană de rang înalt a aterizat la Kiev la doar câteva ore după ce au apărut zvonurile despre planul de pace – o reamintire tangibilă că, indiferent de ceea ce se elaborează la Washington, războiul continuă pe câmpul de luptă, iar relaţia militară rămâne coloana vertebrală a cooperării dintre SUA şi Ucraina.

Umbra Moscovei: Reapar Witkoff și Dmitriev

Oficialii europeni care au monitorizat încercările anterioare de diplomaţie secretă spun că au recunoscut imediat amprenta lui Kirill Dmitriev, trimisul Kremlinului, asociat de mult timp cu demersurile secrete către intermediarii occidentali.

Ei avertizează că ultimele zvonuri au o structură familiară: o propunere de origine rusă, „spălată” prin presa occidentală şi personalităţi din anturajul lui Trump – în acest caz, trimisul prezidenţial Steve Witkoff, magnat imobiliar ca şi Trump, care a mai apărut în trecut în încercări eşuate de a stabili cadrul unei păci în Ucraina.

Diplomaţii europeni spun că versiunea actuală pare „o altă construcţie Witkoff-Dmitriev”, concepută pentru a crea aparenţa unor negocieri care nu există. Mesajul lor este direct: nu vă lăsaţi păcăliţi!

Un oficial de rang înalt a cerut ca orice afirmaţie a lui Dmitriev să fie însoţită de un „avertisment masiv de risc de sănătate”, descriindu-l drept un actor recurent în scheme menite să semene diviziune între Washington şi Kiev.

Primire rece la Capitol Hill

La Capitol Hill, reacţia a fost rapidă şi, în mod previzibil, divizată. Senatorul Lindsey Graham – adesea un aliat al lui Trump, dar şi un susţinător vocal al înarmării Ucrainei – a părut sincer surprins, dar nu s-a opus ideii unui plan venind din partea administraţiei.

Totuşi, el a clarificat că orice iniţiativă de pace autentică trebuie să fie susţinută de un sprijin militar copleşitor al SUA pentru Kiev şi de mecanisme punitive pentru a sufoca finanţarea războiului lui Putin. În traducere: niciun acord care să semene cu o capitulare, scrie Kyiv Post.

Mai aspru a fost reprezentantul republican Don Bacon din Nebraska, care a comparat zvonurile despre o negociere fără Ucraina cu Acordul de la München din 1938 – o analogie istorică pe care legislatorii o folosesc atunci când vor să distrugă un balon diplomatic de încercare înainte ca acesta să se ridice.

Terenul minat politic

Reacţia violentă subliniază terenul minat politic pe care orice administraţie trebuie să îl parcurgă atunci când încearcă să contureze o ieşire din războiul care a devenit o cauză morală şi strategică definitorie pentru o mare parte din Washington. Pacea, aşa cum recunosc oficialii, este un concept unificator. Calea către ea este însă cu totul altceva.

Deocamdată, administraţia insistă că ceea ce circulă nu este planul său şi nici măcar un proiect autorizat. Dar recunoaşterea unui set mai larg de „idei potenţiale” înseamnă că dezbaterea a ieşit deja la iveală. Şi într-un mediu politic în care atât aliaţii, cât şi adversarii sunt dornici să modeleze naraţiunea, chiar şi un plan-fantomă poate avea consecinţe în lumea reală, subliniază corespondentul la Washington al „Kyiv Post”.

Dacă lista de concepte elaborată de Casa Albă poate evolua într-o strategie diplomatică credibilă – sau dacă va deveni cea mai recentă victimă a neîncrederii dintre Washington, Kiev şi Moscova – rămâne întrebarea care planează asupra unei capitale care încă nu este sigură care părţi ale dramei din această săptămână au fost reale şi care au fost un balon de încercare al Rusiei, conchide jurnalistul.