Principalele schimbări fiscale din România în 2023. Cresc pensiile și salariile, dar și impozitele. Pensiile private și bacșișul, taxate

Află mai jos care sunt principalele schimbări fiscale din România în 2023. Anul viitor se anunță unul complicat în România, Europa și chiar la nivel mondial. La noi în țară cresc pensiile și salariile, dar și impozitele. Mai mult, pensiile private și bacșișul vor fi taxate de la 1 ianuarie 2023. De asemenea, crește impozitului pe dividende și se extind facilitățile din IT.

Principalele schimbări fiscale din România în 2023. Cresc pensiile și salariile, dar și impozitele. Pensiile private și bacșișul, taxate

Se pregătesc foarte multe schimbări fiscale care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023 în România. Vezi principalele schimbări care se vor produce de anul viitor la nivel național. Mai mult, vor fi multe creșteri de taxe de la începutul lunii viitoare. Toate aceste schimbări sunt deja oficiale, fiind apărute în Monitorul Oficial, scrie hotnews.ro.

Crește impozitul pe dividende de la 1 ianuarie

Impozitul pe dividende se majorează de anul viitor de la 5% la 8%, atât pentru persoanele fizice cât și juridice. O noutate recentă se referă la dividendele distribuite în 2022 care vor fi taxate cu 5%, exceptând trimestrul 4, deoarece vor fi în 2023. Așadar, cele din trimestrul 4 ar fi impozitate cu 8%. Aici intră și dividendele din anii trecuți pe care dorești să le distribui în 2023: tot 8%.

 Salariul minim brut crește la 3.000 de lei cu 200 lei netaxați

De la 1 ianuarie crește salariul minim brut la 3.000 de lei. Un angajat plătit cu salariul minim va primi în mână 1.863 lei, adică cu 339 lei mai mult decât în acest an. Pentru cei care se gândesc la pensie, trebuie menționat că în Ordonanța trenuleț se precizează că cei 200 de lei netaxați vor fi luați în calcul la punctaj.

Salariul minim din construcții se majorează la 4.000 de lei

Salariul minim din construcții urcă de la 3.000 de lei, la 4.000 de lei în construcții. Atenție: în acest domeniu nu se plătește impozitul pe venit, contribuția la sănătate și, opțional, la Pilonul II de pensii.

Astfel, un angajat din construcții plătit cu salariul minim va primi în mână 3.150 lei. De menționat că salariul minim în agricultură și industria alimentară rămâne la fel, adică la 3.000 de lei, dar cu facilitățile similare domeniului construcțiilor.

Noi plafoane pentru activități independente, dar se iau în calcul începând cu veniturile din 2023

Având în vedere creșterea salariului minim la 3.000 de lei brut, cei care câștigă din activități independente vor avea în 2023 plafonul de 36.000 lei. Atenție la un lucru: plafoanele introduse recent prin Ordonanța 16, cea a creșterilor de taxe (6, 12 și 24 de salarii), intră în vigoare începând cu veniturile anului 2023, adică le veți lua în calcul în 2024.

Trebuie totuși să le luați în calcul când depuneți Declarația unică în 2023 cu veniturile estimate. Românii care vor avea câștiguri ceva mai mari la bănci din depozite bancare, vor trebui să plătească contribuția la sănătate din 2024, odată cu aplicarea plafoanelor. Asta pentru că dobânzile ceva mai mari pe 1 an vor avea scadența în 2023. Declarația unică 2023 este deja în Monitorul oficial, împreună cu noile modificări.

Taxarea pensiilor private Pilon II din 2023

Prin Ordonanța 16 s-a decis și taxarea pensiilor pentru care contribuim la Pilonul II. Asta se va întâmpla din 2023. Sunt taxate dividendele încasate de fondurile de pensii și astfel s-a introdus problema dublei impozitări.

Astfel, s-a eliminat exceptarea fondurilor de pensii private de la plata impozitului pe dividende, o măsura care anuleaza prevederile din legislatia specifică (L411/2004 privind Pilonul II de pensii obligatorii si L204/2006 privind Pilonul III de pensii facultative).

POS pentru firmele care au încasări în numerar mai mari de 50.000 de lei

Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, precum și cele care desfășoară activități de prestări de servicii, care realizează în cursul unui an încasări în numerar cu o valoare mai mare de 50.000 lei, au obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice.

Obligația de acceptare de către persoanele juridice a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, se naște începând cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului respectiv au depășit pragul de 50.000 lei.

În cazul în care, timp de 2 ani consecutivi, pragul menționat nu a fost depășit, entitățile desemnate nu mai au obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, dar pot opta pentru continuarea acceptării acestor instrumente de plată.

Schimbări sunt la microîntreprinderi în 2023: de la scăderea pragului, la un salariat

Dacă vrei să-ți faci o microîntreprindere, trebuie să știi că plafonul veniturilor în 2023 este de 500.000 euro, ca să plătești impozitul de 1% (3% nu mai există), dar vedeți că au apărut și alte condiții. Dacă ai deja o microîntreprindere și te afli, în 2022, sub 1 milion de euro, vei putea rămâne la același regim, atâta timp cât nu vei depăși 500.000 euro în 2023. După ce ai depășit, treci la impozit pe profit.

O altă condiție: poți să deții mai mult de 25% din capitalul social al unei microîntreprinderi în cel mult 3 societăți. În caz contrar, dacă deții mai mult de 25% în mai mult de 3 societăți, trebuie să te deczi ce societăți trec la plata impozitului pe profit.

Tot ca să fii microîntrepindere trebuie să ai cel puțin un salariat cu normă întreagă. Practic, nu vor mai exista microîntreprinderi fără salariat pentru cota de 3% (pentru că nu mai există).

Acesta poate să fie ori cu contract de muncă pe 8 ore, ori poți avea mai mulți salariați cu timp parțial care în total să cumuleze 8 ore. De asemenea, mai poți avea un contract de mandat a cărei sumă să fie echivalentă cu salariul minim (de exemplu un administrator).

Altă taxare la jocurile de noroc

Impozitul datorat în cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri cu o valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 1.000 de lei (anterior era 66.750 lei) se determină printr-un barem asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma de 30 de lei.

Baremul este următorul în OG 16/2022:

• până la 10.000 inclusiv – 3%

• peste 10.000-66.750 inclusiv – 300 + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000

• peste 66.750 – 11.650 + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750

Verificarea încadrării în plafonul neimpozabil se efectuează la fiecare plată indiferent de tipul de joc din care a fost obținut venitul respectiv. În cazul în care venitul brut primit la fiecare plată depășește plafonul neimpozabil de 1.000 de lei inclusiv, impozitarea se efectuează distinct față de veniturile obținute din participarea la alte tipuri de jocuri de noroc.

Bacșișul va fi impozitat de la 1 ianuarie 2023

Bacșișul lăsat de clienți în restaurante și banuri va fi impozitat cu 10%. Acesta va trebui evidențiat pe bonul fiscal. Restaurantele au obligația de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client a nivelului bacșișului oferit, între 0% și 15% din valoarea consumației.

Nota de plată trebuie să conțină și o altă rubrică în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacșiș, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacșișului acordat. De asemenea, este interzis operatorilor economici să condiționeze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacșișului.

Există totuși o excepție: pentru livrarea produselor la domiciliul clienților, restaurantele nu au obligația de a evidenția bacșișul pe bonul fiscal. Totuși, în cazul în care pentru livrarea produselor la domiciliul clienților se optează pentru evidențierea bacșișului pe bonul fiscal, prevederile sunt aplicabile integral în mod corespunzător, cu posibilitatea adaptării formularisticii specifice domeniului.

Din punct de vedere fiscal, sumele provenite din încasarea bacșișului de la client de către restaurante și banuri nu pot fi asimilate unui element de natura veniturilor, iar distribuirea acestora către salariați nu poate fi asimilată unui element de natura cheltuielilor. Pentru nerespectarea prevederilor, amenda este între 2.000 – 4.000 lei.

Impozit mai mare la închiriere plus obligația de a înregistra contractele la ANAF

De la 1 ianuarie se elimină cota forfetară de 40% și impozitul va fi calculat la venitul brut. Adică, nu se va mai plăti 6% impozit, ci 10% la suma de pe contracte. În plus, contractele de închiriere vor trebui înregistrate la ANAF chiar de la începutul anului 2023. Termenul este de maxim 30 de zile.

În cazul contractelor de închiriere aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2023, înregistrarea și a modificările survenite între timp se efectuează în termen de cel mult 90 de zile.

Conform unui ordin ANAF, care se află în Monitorul oficial, dacă bunul a cărui folosință se cedează este deținut în comun, fiecare coproprietar are obligația înregistrării contractului de închiriere la organul fiscal competent.

Plafonul pentru TVA de 5% la imobiliare se reduce

De la 1 ianuarie diminuează plafonului valoric maxim prevăzut pentru livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale către persoane fizice, respectiv de la 700.000 lei la 600.000 lei, exclusiv TVA, concomitent cu limitarea aplicării cotei reduse de TVA de 5% pentru achiziția de către orice persoană fizică, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, a unei singure locuințe.

Sancțiuni de până la 100.000 lei la e-Transport

Sancțiunile la e-Transport vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023.

Sunt mai multe tipuri de amenzi. Două dintre ele sunt:

1. Declararea în Sistemul RO e-Transport a unor cantități diferite de cele care fac obiectul transportului de bunuri se pedepsește cu amendă de la 10.000 la 50.000 în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei în cazul persoanelor juridice, precum şi confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.

2. Conducătorul vehiculului de transport este obligat să prezinte la solicitarea organelor competente din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau Autorității Vamale Române documentele care însoțesc transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat. Dacă nu face asta, va fi sancţionat cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei.

Nou sistem de taxare pe bursă

Se schimbă impozitarea câștigului din tranzacții pe bursă. Astfel, în loc de 10% cum este în prezent, din 2023 va fi 1 sau 3%, în funcție de perioada de deținere. Investitorii, în schimb, nu vor mai putea compensa câștigul cu pierderea.

Scutirea de impozit pe venit pentru IT-ști a fost extinsă la absolvenți și bugetari

Printr-un ordin recent (OMFP 433/2022) actuala procedură de impozitare a IT-știlor a fost simplificată și extinde categoriile de persoane ce pot beneficia de scutire la impozit inclusiv atât pentru absolvenții unei unități de învățământ cu studii superioare, cât și pentru absolvenții de studii medii ce au absolvit examenul de bacalaureat și sunt studenți la universități acreditate.

De asemenea, IT-știi bugetari vor putea beneficia și ei de facilitate: adică nu vor plai plăti impozit pe venit, ceea ce se traduce într-un salariu mai mare.

Ajutor de 1.400 de lei pentru plata facturilor la energie

Românii vulnerabili vor primi sprijin pentru compensarea prețurilor la energie în valoare nominală de 1.400 de lei, care poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 și va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranșe: februarie și septembrie 2023.

Contingent de 100.000 muncitori străini în 2023

Autoritățile vor ca în 2023 să vină în țară 100.000 de muncitori străini, acesta fiind contingentul publicat în Monitorul oficial. Același număr a fost și în acest an, dar problema este de capacitate administrativă. De aceea este greu de atins acest număr. Nu face față Inspectoratul General Pentru Imigrări.