Analiză. Putin pedepsește Ucraina pentru că a forțat dizolvarea URSS. Rusia vrea să-și aducă trupele la granița cu NATO

O analiză asupra situației din Ucraina, a modului în care s-au derulat lucrurile până în momentul crunt al invaziei, cu explicații istorice și geo-politice, vine de la jurnalista Rodica Culcer, fost șef al departamentului de Știri al Televiziunii Române și specialist în politică externă. Ce vrea Rusia?

Întotdeauna Rusia a vrut orice teritoriu care s-a aflat la frontierele sale, a spus jurnalista. Formată ca stat în luptele duse împotriva tătarilor și mongolilor, dar atacată și de suedezi pe vremea lui Petru cel Mare, Rusia a rămas cu un permanent sentiment de insecuritate pe care nu îl poate calma decât cucerind și asuprind alte popoare, a explicat jurnalista.

De ce Ucraina a devenit o amenințare pentru Rusia. Cât a fost condusă de lideri care se supuneau Moscovei, a fost liniște

O țară democratică și orientată spre Vest, cum a început să devină Ucraina, este un pericol pentru o mare putere totalitară, pentru că poate deveni un model pentru cei care îi contestă regimul.

Rodica Culcer:

Așa a devenit Ucraina este o amenințare pentru Rusia, în vreme ce Belarus sau Kirghizstan nu sunt. Ucraina nu a reprezentat o problemă cât a fost condusă de foștii comuniști Kravciuk, Kucima, sau Ianukovici, care acceptau discret tutela Rusiei, în schimb a devenit o problemă după „revoluția portocolie” și Euromaidan.

Din 2012, după ce a câștigat fraudulos alegerile și a fost contestat și pe plan extern de SUA și de UE, Putin a instituit un regim de teroare, cu măsuri extrem de dure împotriva opoziției.

O demonstrație de forță în Ucraina, sub nasul NATO și al UE și în disprețul lor, îi asigură, crede el, o aură de lider invincibil și este gândită să-i intimideze pe adversarii săi din interior, mai spune jurnalista.

Putin pedepsește Ucraina pentru că a forțat dizolvarea URSS

Un admirator declarat al URSS, Putin nu poate uita că declarația de independență a Ucrainei din1990 a forțat dizolvarea fostei Uniuni. Astfel, Rusia a rămas în minoritate în fața republicilor din Asia Centrală și a fost nevoită să dizolve URSS pentru a sparge și blocul asiatic.

Pe de altă parte, Ucraina desparte geografic Rusia de teritoriul NATO.

Odată anihilată Ucraina, Rusia se poate aduce trupele la granița cu statele NATO, o graniță lungă și greu de apărat.

Putin speră astfel să poată exercita astfel presiuni asupra occidentalilor pentru a forța o reîmpărțire a lumii, adică pentru a institui o nouă ordine mondială, în care Rusia să exercite o putere mult mai mare decât acum. Miza este subordonarea Occidentului față de puterea rusească.

Este Ucraina parte a Rusiei? 

Ucraina este un stat independent și suveran, membru al ONU. Declarația de independență din 1990 a fost confirmată în 1991 printr-un referendum în care majoritatea locuitorilor Ucrainei, fie ei rusofoni sau ucraineni, au votat pentru independență.

54% din locuitorii Crimeei au votat atunci pentru independență. Mai mult, Rusia însăși a garantat granițele Ucrainei în 1994, când Kievul a acceptat să renunțe la armele nucleare amplasate pe teritoriul ei.

Istoria este însă mai complicată. Ucraina a fost parte a Imperiului Țarist, dar inițial, înainte să se afirme Moscova, între secolele IX-XIII, Rusia kieveană, creată de o ramură a vikingilor suedezi înfrățită cu niște triburi de slavi, era cel mai puternic și înfloritor stat din zonă. L-au anihilat mongolii în 1241, condamnându-l ulterior la stăpânirea Hanatului Hoardei de Aur, a Poloniei, a Ducatului Lituaniei și apoi a Uniunii polono-lituaniene.

Sătui de asuprirea polonă, o parte din supuși, cazacii – s-au desprins și au ocupat o zonă de graniță între Polonia, Rusia și Turcia, oferindu-și serviciile militare Țarului Rusiei împotriva polonilor și a otomanilor. Potrivit unor interpretări, „ucraina” ar însemna chiar zonă de graniță.

Imperiul Țarist a avansat teoria că Ucraina ar fi de fapt o soră mai mică a Rusiei (Malorossia). Ideile despre inexistența unei Ucraine distincte și a unei identități ucrainene au fost preluate de Putin, deși Ucraina a devenit stat independent în 1918, în perioada în care Lenin a permis autodeterminarea națiunilor din fostul Imperiu Țarist.

Ulterior, partidul comunist creat în Ucraina au forțat guvernul Ucrainei în 1922 să se alăture, ca membru constitutiv, Uniunii Sovietice, procesul de rusificare forțată începând în anii 1930.

Invazia Rusiei și consecințele 

Ucraina, chiar dacă a susținut că dorește să devină membră a NATO, nu primise o invitație din partea NATO în vederea aderării. Din punct de vedere strategic și militar, Ucraina nu este un stat agresor, deci Rusia nu avea nici un motiv acceptabil pentru a ataca Ucraina.

Pe termen scurt, vor fi consecințe economice. Prețul petrolului a crescut deja, va crește și ce al gazelor. E foarte posibilă o criză de materii prime pentru că Rusia este un furnizor important pe piața mondială.

Occidentul va rezista însă, după toate probabilitățile, iar rușii nu pot opri livrările de gaz fără a pierde o sursă de venit importantă.

Rodica Culcer:

Dacă Rusia reușește să ocupe toată Ucraina , consecințele geopolitice și de securitate pentru Europa ne pot da fiori: toată Europa de est și Centrală, inclusiv România, vor avea o imensă graniță cu Rusia, adică vor fi expuse amenințării unui dictator fără scrupule, care consideră că misiunea lui istorică este să distrugă Occidentul și să apere moștenirea URSS.