Cercetătorii au descoperit că râmele întrec Rusia la producerea de grâne. Aceste creaturi aparent neînsemnate descompun materia organică și aerisesc solurile, contribuind astfel la producerea a 6,5% din recoltele de cereale din lume.
Potrivit studiului, publicat săptămâna aceasta în Nature Communications, viermii din pământ contribuie la producerea a 140 de milioane de tone de hrană pe an ceea ce ar face o țară ca Rusia invidioasă. Aceasta a produs 150 milione de tone în 2022, dar se așteaptă să producă doar 120 milioane de tone în acest an.
Cercetătorii au descoperită că râmele contribuie la 6,5% din recoltele de cereale. Printre culturi se numără orezul, porumbul, grâul și orzul. Dacă o pâine medie este formată din 15 felii, înseamnă că pentru a fi produsă, o felie depinde de activitatea viermilor.
Aceste nevertebrate contribuie la cultivarea a 2,3% din leguminoase, care includ soia, mazăre, năut și linte. Acest procent este probabil mai mic deoarece leguminoasele își pot fixa singure azotul, ceea ce le face mai puțin dependente de viermi, au declarat cercetătorii.
Pe măsură ce viermii sapă și se hrănesc în pământ, ei descompun materia organică și aerisesc solurile, sporind fertilitatea și punând nutrienții la dispoziția organismelor mai mici. De asemenea, ele ajută solurile să capteze și să rețină apa.
„Acesta este primul efort de care am cunoștință care încearcă să ia o parte din biodiversitatea solului și să spună: „Bine, aceasta este valoarea ei; aceasta este ceea ce ne oferă la scară globală.
Solurile sunt un habitat atât de complicat, dar s-au depus foarte puține eforturi pentru a înțelege ce înseamnă această biodiversitate pentru randamentul culturilor la nivel mondial.” a declarat cercetătorul principal Steven Fonte de la Colorado State University, conform The Guardian.
În afara de rolul remarcabil atribuit râmei, este posibil ca și alte organisme din sol să fie „la fel de importante”, dar este nevoie de studii suplimentare. Documentul consideră că doar o mică parte dintre acestea au fost identificate.
Biodiversitatea solului a fost subevaluată din punct de vedere istoric, a spus cercetătorul, iar acest studiu relevă modul în care aceasta îmbunătățește productivitatea agricolă.
„Solurile sunt încă această imensă, mare cutie neagră pe care nu o înțelegem pe deplin. Această lucrare ne ajută să arătăm că există o mulțime de oportunități pe care le cam ignorăm” consideră Fonte.