Raport al Uniunii pentru Libertăți Civile din Europa: România, printre țările care cauzează ”recesiunea democratică”
Raport al Uniunii pentru Libertăți Civile din Europa (Liberties). Conform unui raport realizat de Liberties, o organizație ce monitorizează statul de drept în Uniunea Europeană, regresul democratic al Europei s-a accentuat în 2024. Raportul, elaborat de 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de state membre evidențiază o creștere a ingerințelor politice în justiție, o aplicare ineficientă a legilor anticorupție, restricționarea protestelor pașnice și intimidarea jurnaliștilor.
Raport al Uniunii pentru Libertăți Civile din Europa
Astfel, raportul Uniunii Libertăților Civile pentru Europa (Liberties), citat de The Guardian, a arătat că România este unul dintre cei cinci „dezmembrători” – alături de Italia, Bulgaria, Croația și Slovacia – care „subminează intenționat statul de drept în aproape toate aspectele”.
România, Italia, Bulgaria, Croația și Slovacia, ”subminează intenționat statul de drept în aproape toate aspectele”
În România, recentele alegeri prezidențiale au dezvăluit modul în care TikTok ar putea permite unui ultranaționalist puțin cunoscut să obțină victoria, în timp ce un proiect de lege pentru asigurarea independenței serviciului public de televiziune și radio se află în Parlament din 2021.
În Italia, cercetătorii au evidențiat modul în care guvernul Giorgia Meloni a elaborat propuneri pentru a acorda „puteri nelimitate” Ministerului Justiției asupra procurorilor, ceea ce ar spori controlul politic asupra sistemului judiciar. Colaboratorii italieni au semnalat, de asemenea, „niveluri fără precedent de interferență în mass-media de serviciu public”, cum ar fi anularea „manifestului antifascist” al autorului Antonio Scurati și cazul disciplinar deschis împotriva gazdei talk-show-ului în care urma să fie prezentat discursul.
În Bulgaria, raportul a analizat modul în care au fost lansate anchete anticorupție împotriva unor adversari politici proeminenți ai guvernului, în timp ce scheme de lungă durată – cum ar fi depozitarea deșeurilor din construcții în municipiul Sofia – au continuat.
În Slovacia, au fost trase semnale de alarmă cu privire la numeroasele schimbări introduse de guvernul populistului naționalist Robert Fico, inclusiv abolirea biroului procurorului central și un proiect de lege privind agenții străini „în stil rusesc”, care ar obliga ONG-urile să poarte eticheta stigmatizantă de „organizație sprijinită din străinătate” dacă primesc mai mult de 5 000 EUR (4 200 GBP) din afara țării.
În Croația, integritatea sistemului de justiție a fost considerată ca fiind afectată, după ridicarea în funcția de procuror general al statului a lui Ivan Turudić, un judecător cu legături strânse cu partidul de guvernământ Uniunea Democrată Croată (HSZ). Parchetul European s-a plâns de „provocările sistemice ale Croației în ceea ce privește respectarea statului de drept”, după ce biroul lui Turudić a părut să conteste dreptul EPPO de a investiga un caz suspect de fraudă împotriva bugetului UE.
Și ”democrațiile-model” au probleme, nu numai Ungaria
În Ungaria, mult timp clasificată drept o „autocrație electorală”, cercetătorii au detectat un „regres semnificativ” al statului de drept în 2024. Presiunea asupra grupurilor neguvernamentale și mass-media s-a intensificat după lansarea biroului de protecție a suveranității din Ungaria, care are puteri largi de a investiga maghiarii activi în viața publică.
Autorii raportului au avertizat, de asemenea, că „democrațiile-model”, inclusiv Franța și Germania, din nord-vestul Europei, nu sunt imune la probleme.
