Raportul Departamentului de Stat al SUA privind România. ”Corupția rămâne problema eternă”
România este descrisă ca o țară coruptă, slabă din punct de vedere legislativ, cu o inflație uriașă, deficit bugetar și probleme birocratice. Este concluzia din raportul Departamentului de Stat al SUA, intitulat „Starea Climatului Investițional din România 2026”.
Raportul Departamentului de Stat al SUA
Departamentul de Stat al SUA sintetizează astfel situația României: „un climat investițional în continuare mixt” și recomandă tuturor celor care se gândesc să investească în țara noastră să verifice tot ce se poate verifica înainte de acest demers, scrie Mediafax.
Documentul arată că, în privința veniturilor și a productivității, România se apropie de nivelurile europene, dar că vulnerabilitățile macroeconomice persistă, în special „deficitele gemene: deficitul bugetar și deficitul de cont curent”.
Primul mesaj al raportului e favorabil: România „vrea investiții trăine” și are argumente pentru a le atrage. Aduce, pentru asta, argumente: are 19 milioane de consumatori, o forță de muncă relativ bine educată, cu salarii competitive, poziție strategică și resurse naturale.
Pentru investitorii americani sunt indicate domenii precum: IT, industria auto, telecomunicații, energie, apărare, servicii, producție, industrie alimentară, sănătate, produse de consum, asigurări și bănci.
Investitori străini
România a creat în 2023 și Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, ARICE, prezentată drept principal punct de contact între investitori și autorități.
Cadrul legal e prietenos cu investitorii străini: le oferă un tratament național, acces liber la piața internă și posibilitatea de a participa la privatizări, iar raportul precizează explicit că „nu există festricții privind participarea capitalului străin în companiile comerciale românești”.
Investitorii străini pot constitui inclusiv companii deținute integral cu capital străin și pot converti și repatria 100% din profiturile după plata taxelor.
Energia
Totuși, în ciuda „amabilității” cadrului legal, raportul notează lipsa de predictibilitate a mediului legislativ și administrativ.
Documentul notează că, deși aderarea la UE a contribuit la consolidarea reformelor instituționale, „lipsa predictibilității legislative și regulatorii, ca și capacitatea instituțională, continuă să aibă un impact negativ asupra climatului investițional” – observație repetată în mai multe capitole.
Raportul vine și cu un exemplu: sectorul energetic, despre care spune că este expus „frecvent schimbărilor legislative lipsite de anticipație, inclusiv a taxelor”.
Taxele
Raportul mai enumeră: taxarea profiturilor excepționale, plafonarea prețurilor la energie și gaze și introducerea taxei speciale pe construcții, despre care scrie că se schimbă în mod rapid.
Departamentul de Stat observă că multe dintre aceste măsuri au fost adoptate cu „consultări publice anemice și cu studii de impact – asemenea”.
Justiția
În ce privește legislația românească, raportul evidențiază că, deși legislația românească prevede consultări cu mediul privat și o perioadă de 30 de zile pentru comentarii, autoritățile „ocolesc în mod regulat” prevederile privind consultarea, iar evaluările de impact rămân și ele limitate.
Raportul citează și observația Comisiei Europene potrivit căreia schimbările frecvente ale mediului fiscal și de reglementare pot descuraja investițiile.
Pentru un investitor, această parte a raportului este esențială: nu lipsa accesului la piață este prezentată drept problema principală, ci dificultatea de a estima cum vor arăta regulile jocului peste unul, doi sau cinci ani.
Atenție maximă pentru investitori
Investițiile străine sunt binevenite, dar sectoarele strategice sunt atent filtrate.
România păstrează deschis accesul capitalului străin, însă în același timp își consolidează mecanismele de verificare a investițiilor în domenii considerate strategice. Raportul amintește mecanismul de screening al investițiilor străine directe și arată că, începând din martie 2026, pragul general pentru anumite investiții din sectoare strategice este de 5 milioane de euro, față de nivelul anterior de 2 milioane de euro.
Screeningul poate viza inclusiv investiții sub acest prag dacă există riscuri pentru securitatea națională sau ordinea publică.
Lista sectoarelor este largă: securitatea cetățenilor și a frontierelor, energia și transporturile, infrastructura critică, sistemele informatice și de comunicații, securitatea financiară, bancară și a asigurărilor, producția de arme, muniții și explozivi, industria farmaceutică, agricultura, protecția mediului și managementul companiilor de stat.
Modificările adoptate în 2023 și 2026 au extins mecanismul și la investitori din UE, au redus taxa de depunere la 5.000 de euro și au introdus un termen general de evaluare de 60 de zile.
Totodată, responsabilitatea finală pentru deciziile de screening a fost mutată către Cancelaria Prim-Ministrului, în timp ce Comitetul pentru examinarea investițiilor străine directe, CEISD, analizează și aprobă investițiile.
Este, astfel, o combinație între deschidere și protejarea sectoarelor strategice: România transmite că dorește capital străin, dar nu tratează toate investițiile în același mod atunci când sunt implicate infrastructuri, energie, tehnologie sau alte domenii considerate sensibile.
Birocrația
Raportul recunoaște că România dispune de mecanisme juridice pentru protejarea drepturilor de proprietate și a contractelor, dar aduce o obiecție importantă: „Obținerea aplicării drepturilor pe cale judiciară poate fi un proces îndelungat, costisitor, imprevizibil și dificil”.
Investitorii străini își exprimă, potrivit documentului, preocuparea față de experiența limitată a instanțelor românești în materie comercială, inclusiv în ceea ce privește economia de piață, metodele de afaceri internaționale și noile tehnologii.
În paralel, investitorii reclamă timpul excesiv necesar pentru obținerea autorizațiilor de urbanism, aprobărilor de mediu, titlurilor de proprietate, licențelor și racordării la utilități.
Corupția
Probabil că este cea mai serioasă obiecție din acest raport pentru înțelegerea, de către investitori, a mediului de afaceri românesc.
Departamentul de Stat notează că România a făcut „pași importanți în combaterea corupției”, dar nu încheie fraza fără să specifice că aceasta „rămâne o problemă eternă”.
Raportul citează Eurobarometrul din ianuarie-februarie 2025 privind atitudinea companiilor față de corupție, în care se arată că 90% dintre oamenii de afaceri români considerau că aceasta este răspândită în țară, comparativ cu 63% media UE.
În plus, 62% considerau că funcționarii publici favorizează membri ai propriilor familii sau prieteni.
Când sunt întrebați care sunt cele mai mari probleme întâlnite în activitatea economică, 96% indică taxele, 91% schimbarea rapidă a legislației și politicilor, 84% complexitatea procedurilor administrative și 72% corupția.
Raportul amintește și dificultățile sistemului anticorupție: între 2022 și 2025, 9.635 de rechizitorii și/sau condamnări au fost anulate în urma efectelor deciziei Curții Constituționale din 2022 privind prescripția.
Cu toate astea, se arată că există isntituții și mecanisme anticorupție și dă exemplu sistemul PREVENT al ANI, care a analizat în 2025 16.98 de roceduri de achiziții publice șia emis 15 avertismente de integritate privind potențiale conflicte de interese, aferente unor proceduri de 242 de milioane de lei.
Companiile de stat
Potrivit raportului, oficialii români au indicat existența a peste 1.500 de companii de stat, dintre care multe înregistrează pierderi istorice, de aprox. 14 mld de lei.
În același timp, analiza OECD din 2023 citată de Departamentul de Stat identifică 216 întreprinderi deținute integral sau majoritar de administrația centrală.
Raportul recunoaște că România a încercat să reformeze guvernanța corporativă a acestor companii: în 2023 a fost adoptată Legea 187/2023, iar în 2024 a devenit operațională AMEPIP, agenția responsabilă cu monitorizarea și evaluarea performanței întreprinderilor publice.
Noua legislație a modificat procedura de selecție a consiliilor de administrație, a introdus amenzi pentru limitarea numirilor temporare și a consolidat cadrul de gestionare a riscurilor și controlului intern.
Codul de guvernanță rămâne „incomplet și neuniform”, cu numiri discreționare și consilii interimare care limitează eficiența companiilor de stat.
Mai mult, guverne succesive au distribuit dividendele companiilor de stat profitabile pentru a majora veniturile bugetare.
Pentru potențialii investitori, acesta poate fi un criteriu esențial.
Firmele private concurează cu întreprinderile publice în aceleași condiții în ceea ce privește accesul la piață și creditul, dar în sectoare precum energia, transporturile și mineritul, statul păstrează o prezență majoritară.
Sistemul bancar
La acest capitol, raportul descrie o Românie mai degrabă solidă.
Țara noastră încurajează investițiile de portofoliu, iar Bursa de Valori București a fost promovată în 2019 la statutul de „Piață de Capital Emergentă Secundară” de către FTSE Russel.
Sistemul bancar românesc cuprinde 29 de bănci și o uniune națională a cooperativelor de credit, iar raportul îl descrie drept „stabil, bine capitalizat și profitabil în comparație cu băncile similare din Europa”.
Potrivit datelor BNR citate de Departamentul de Stat, rata creditelor neperformante era de 2,69% în decembrie 2025, rata de solvabilitate a sistemului era de 23,66%, iar rentabilitatea capitalului ajungea la 18,38%.
Este relevant și faptul că o mare parte a sectorului este deținută de capital privat sau străin, printre principalele instituții fiind Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen, ING și UniCredit, în timp ce CEC Bank și EximBank reprezentau împreună 14,27% din piață.
România nu impune restricții privind convertirea sau transferul fondurilor asociate investițiilor directe, iar profiturile investitorilor străini pot fi convertite și transferate în străinătate după plata taxelor.
Piața muncii
Raportul descrie, în mare, o forță de muncă românească „competentă, educată, cu o foarte bună cunoaștere a limbii engleze și cu salarii mici în majoritatea domeniilor.”
Emigrația a pus probleme în profesiile cu grad ridicat de calificare (IT și educație).
Raportul notează că unii absolvenți, în special cei din mediul rural, nu sunt suficient pregătiți pentru universitate, ceea ce contribuie la deficitul de personal calificat.
În 2025, populația activă era de 8,2 milioane de persoane, iar rata totală a șomajului era de 6%.
Un indicator important este și faptul că aproximativ 2,4 milioane de români trăiesc și muncesc în alte state UE.
În plus, povara fiscală asupra muncii este estimată la 42,8%, față de o medie europeană de 38,6%.
Raportul arată că guvernul nu are o strategie competentă pentru rezolvarea deficitului de forță de muncă, deși au fost luate măsuri pentru atragerea și păstrarea talentului.
În acest context, România încearcă să compenseze lipsa forței de muncă și prin recrutarea lucrătorilor din afara UE, pentru care guvernul a menținut în 2025 o cotă anuală de 100.000 de permise de muncă.
„Climat investițional mixt”
Raportul arată foarte „la rece” probleme unei Românii sfâșiate de corupție, lipsă de viziune a Puterii și bâlbâieli legislative, deficit bugetar, birocrație, forță de muncă calificată deficitară.
Cu toate astea, nu transmite imaginea unei țări închise investițiilor sau care nu are oprotunități. Dimpotrivă, documentul arată câteva criterii de real interes pentru investitori: piața internă, poziția geografică, apartenența la UE și NATO, resursele naturale, costurile încă competitive ale forței de muncă și accesul la fonduri europene.
Probabil că cea mai limpede descriere e cea din final: „climatul investițional din România rămâne mixt”.
