Raportul Comisiei Europene din 2026 privind statul de drept pentru România: Instanțele inferioare au continuat să închidă dosarele de corupție și să anuleze condamnările
Comisia Europeană a arătat, în raportul privind statul de drept, că în România rezultatele obţinute în urmărirea penală a cazurilor de corupţie, atât de mică amploare, cât şi la nivel înalt, s-au menţinut la acelaşi nivel ca în anul precedent.
Vineri, Comisia Europeană a publicat cel de al șaptelea raport anual privind statul de drept, care evaluează situația statului de drept în toate statele membre ale UE, inclusiv România, precum și în patru țări candidate: Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.
„Statul de drept stă la baza prosperității, democrației și securității Europei. Sistemele de justiție independente, cadrele anticorupție eficace, mass-media liberă și pluralistă și sistemul solid de control și echilibru protejează drepturile cetățenilor și susțin încrederea în instituțiile publice și în democrație. Acestea oferă securitatea juridică care sprijină investițiile, competitivitatea și creșterea economică”, arată Comisia Europeană.
Raportul Comisiei Europene din 2026 privind statul de drept în România: Instanțele inferioare au continuat să închidă dosarele de corupție și să anuleze condamnările
”Instanţele inferioare au continuat să închidă dosarele de corupţie şi să anuleze condamnările, inclusiv în cazurile de corupţie la nivel înalt, în urma hotărârilor Curţii de Casaţie şi Justiţie privind prescripţia”, scrie în document.
Totodată, se recomandă României să ia măsuri pentru a asigura anchetarea şi urmărirea penală eficientă a infracţiunilor penale din cadrul sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie.
”În România, legile privind justiţia au continuat să fie puse în aplicare şi au contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ privind independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar, în timp ce dezbaterea publică a diverselor preocupări legate de sistemul judiciar a fost suspendată în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În urma unei proceduri de selecţie, au fost numiţi mai mulţi procurori de rang înalt. Cu toate acestea, nu au fost încă luate măsuri legislative pentru consolidarea garanţiilor menite să asigure independenţa procurorilor de rang înalt, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare. Unii magistraţi continuă să resimtă presiuni nejustificate din interiorul sistemului judiciar, iar unii judecători au fost recuzaţi pentru că intenţionau să sesizeze instanţele europene”, se arată în raportul Comisiei Europene privind statul de drept.
În document se arată că rata de ocupare a posturilor din magistratură a crescut în 2025 şi s-au luat măsuri pentru a remedia deficitul actual de personal şi pentru a îmbunătăţi sistemul de asistenţă juridică, care rămâne subfinanţat.
În raport se notează că a fost adoptată o nouă legislaţie privind ”uşile rotative”, care include restricţii înainte şi după încetarea mandatului pentru o gamă largă de funcţionari publici, iar un nou Cod de etică pentru guvern este în curs de implementare, incluzând interdicţia privind cadourile. O propunere legislativă amplă privind declaraţiile de avere, prezentată de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), se află în prezent în discuţie.
De asemenea, au fost introduse noi norme privind activitatea de lobby pentru deputaţi. ANI dezvoltă un sistem informatic pentru sesizările denunţătorilor.
Potrivit documentului, autoritatea de reglementare a mass-mediei dispune de resurse umane mai puţine, în ciuda creşterii volumului de sarcini, iar eforturile de digitalizare iniţiate în 2025 avansează lent. Actorii din domeniul mass-mediei nu au ajuns încă la un acord complet cu privire la autoreglementare. Au fost întreprinse primele demersuri în cadrul reformei menite să consolideze guvernanţa independentă şi independenţa editorială a mass-mediei de serviciu public. Transparenţa structurii de proprietate a mass-mediei continuă să prezinte limitări, iar problemele legate de accesul la informaţii persistă, în aşteptarea discuţiilor privind un nou Cod de procedură administrativă. Noul Cod audiovizual reglementează finanţarea mass-mediei private de către partidele politice şi autorităţile de stat şi a condus la o mai bună etichetare a tipului de conţinut decât în trecut, dar anumite practici conexe rămân o problemă. Se află în pregătire o lege anti-SLAPP, întrucât au fost semnalate câteva cazuri suplimentare de ameninţări şi hărţuire a jurnaliştilor.
”În 2025 au fost adoptate mai puţine ordonanţe de urgenţă decât în 2024 şi s-au luat măsuri pentru desfăşurarea unor consultări publice eficiente, deşi în practică persistă o serie de deficienţe.
Imprevizibilitatea legislativă, determinată de modificările frecvente ale legislaţiei şi de numărul mare de proiecte de lege aflate în aşteptare în Parlament, rămâne una dintre principalele preocupări ale întreprinderilor şi ale organizaţiilor societăţii civile. Se aşteaptă o decizie finală cu privire la acreditarea instituţiilor naţionale pentru drepturile omului. Măsurile planificate în cadrul Strategiei pentru un guvern deschis în România 2025-2030 rămân de pus în aplicare, iar organizaţiile societăţii civile semnalează restricţii tot mai mari asupra activităţii lor”, scrie în document.
În ansamblu, pe baza recomandărilor din Raportul privind statul de drept din 2025, ţinând seama de alte evoluţii survenite în perioada de referinţă şi reamintind, în plus, angajamentele relevante asumate în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă, precum şi recomandarea specifică fiecărei ţări din cadrul Semestrului european privind previzibilitatea şi calitatea procesului decizional, Comisia concluzionează că legile privind justiţia continuă să fie puse în aplicare şi au contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ privind independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar, în timp ce o analiză a diverselor aspecte legate de sistemul judiciar a fost suspendată în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
”Prin urmare, se recomandă României să continue evaluarea punerii în aplicare a Legilor privind justiţia, în strânsă consultare cu părţile interesate relevante, inclusiv în ceea ce priveşte măsurile de îmbunătăţire în continuare a eficacităţii şi guvernanţei sistemului judiciar. Nu s-au înregistrat încă progrese în ceea ce priveşte consolidarea garanţiilor menite să asigure independenţa procurorilor de rang înalt, precum şi organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, întrucât analiza diverselor aspecte legate de sistemul judiciar a fost suspendată. Prin urmare, se recomandă României să accelereze activitatea legislativă pentru a consolida garanţiile menite să asigure independenţa procurorilor de rang înalt, precum şi organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare”, a arătat CE.
Nu s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce priveşte asigurarea anchetării şi urmăririi penale eficiente
Potrivit raportului, nu s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce priveşte asigurarea anchetării şi urmăririi penale eficiente a infracţiunilor de corupţie din cadrul sistemului judiciar, întrucât nu s-au luat măsuri pentru remedierea deficienţelor rămase. Astfel, se recomandă României să ia măsuri pentru a asigura anchetarea şi urmărirea penală eficientă a infracţiunilor penale din cadrul sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie.
”Recomandarea privind introducerea unor norme referitoare la activităţile de lobby pentru membrii Parlamentului a fost pusă în aplicare integral, odată cu adoptarea, în noiembrie 2025, a unei noi legi care obligă deputaţii şi senatorii să înregistreze întâlnirile cu terţi privind iniţiativele legislative. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte asigurarea eficacităţii sistemului de declarare a averii, prin elaborarea unui proiect de lege care vizează actualizarea cadrului juridic existent în materie de integritate. Prin urmare, se recomandă României să finalizeze procesul legislativ pentru a asigura eficacitatea sistemului de declarare a averii”, mai scrie în raport.
De asemenea, s-au înregistrat unele progrese suplimentare în ceea ce priveşte utilizarea frecventă a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului şi consultările publice eficiente, deşi în practică persistă o serie de deficienţe. Prin urmare, se recomandă României să-şi intensifice eforturile pentru a remedia utilizarea frecventă a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului şi pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislaţiei.
Totodată, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte acreditarea instituţiilor naţionale pentru drepturile omului, întrucât o decizie rămâne în aşteptare, iar Guvernul nu a soluţionat problemele de conformitate cu Principiile de la Paris ale celor două organizaţii pe care le-a propus ca instituţii naţionale pentru drepturile omului. Prin urmare, se recomandă României să continue procesul de obţinere a acreditării pentru instituţiile naţionale pentru drepturile omului, ţinând seama de Principiile de la Paris ale ONU.
În ceea ce priveşte celelalte recomandări pentru 2025, Comisia a concluzionat că s-au înregistrat progrese limitate în consolidarea normelor şi mecanismelor menite să sporească guvernanţa independentă şi independenţa editorială a mass-mediei de serviciu public, având în vedere înfiinţarea unui grup de lucru interministerial pe această temă.
Având în vedere că subiectele acestei recomandări sunt acoperite de dispoziţiile Actului european privind libertatea presei (EMFA), în timp ce Raportul privind statul de drept va continua să monitorizeze evoluţiile semnificative şi să raporteze cu privire la impactul acestora, se va asigura o monitorizare ulterioară în cadrul sprijinului acordat de Comisie statelor membre şi al punerii în aplicare a EMFA.
S-au înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte recomandarea de a asigura eficacitatea sistemului declaraţiilor de avere
Comisia Europeană a remarcat, în raportul privind statul de drept, că România a înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte asigurarea eficacităţii sistemului declaraţiilor de avere.
”S-au înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte recomandarea de a asigura eficacitatea sistemului declaraţiilor de avere. Platforma e-DAI gestionată de ANI continuă să fie utilizată pentru simplificarea procesului de completare şi depunere a declaraţiilor de avere în format digital, care nu mai sunt publicate”, a arătat Comisia Europeană, în raportul privind statul de drept.
În noiembrie 2025, ANI a transmis Ministerului Justiţiei o amplă propunere legislativă privind integritatea. Proiectul îşi propune să clarifice ambiguităţile, să armonizeze anumite prevederi şi să actualizeze cadrul legal existent, în special în ceea ce priveşte formatul declaraţiilor de avere. În prezent, acesta nu reglementează declararea averii de către soţi şi copii, domeniu în care regulile au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională, printr-o decizie menţionată în raportul de anul trecut, se menţionează în document.
Proiectul este în prezent în discuţie, iar Ministerul Justiţiei intenţionează să desfăşoare consultări suplimentare.
”Prin prisma acestor evoluţii, România a înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte asigurarea eficacităţii sistemului declaraţiilor de avere”, a constatat Comisia.
Nu s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce priveşte îmbunătăţirea transparenţei finanţării partidelor politice
Comisia Europeană a constatat, în raportul privind statul de drept în România, că nu s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce priveşte îmbunătăţirea transparenţei finanţării partidelor politice, legislaţia în acest sens aflându-se încă în Parlament.
„Nu s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce priveşte îmbunătăţirea transparenţei finanţării partidelor politice, deoarece legislaţia este încă în curs de examinare în Parlament. Proiectul legislativ al Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pentru îmbunătăţirea transparenţei finanţării partidelor politice şi asigurarea respectării normelor aferente este încă în curs de examinare la Camera Deputaţilor din octombrie 2023, fără a fi prevăzută o dată de adoptare”, scrie în capitolul dedicat României din raportul CE privind statul de drept.
Conform sursei citate, Curtea de Conturi a confirmat necesitatea de a reglementa mai bine finanţarea partidelor politice din România şi a recomandat ca AEP să iniţieze modificări legislative. AEP nu a efectuat auditul anual al partidelor politice, care fusese deja amânat în 2024.
„Persistă preocupările exprimate în rapoartele anterioare privind statul de drept, în special în ceea ce priveşte lipsa unui audit aprofundat, a investigaţiilor şi a asigurării respectării normelor, precum şi în ceea ce priveşte sancţiunile reduse pentru neconformitate”, scrie în raport.
În document se menţionează că, în februarie 2025, Parlamentul l-a demis pe preşedintele AEP din motive legate de integritate, iar în decembrie 2024 a fost numit un nou preşedinte. Organizaţiile societăţii civile au criticat lipsa de transparenţă în procesul de numire.
Imprevizibilitatea legislativă, motiv major de îngrijorare pentru mediul de afaceri şi organizaţiile societăţii civile
Comisia Europeană a notat, în raportul privind statul de drept în România, că imprevizibilitatea legislativă reprezintă în continuare un motiv major de îngrijorare pentru mediul de afaceri şi organizaţiile societăţii civile.
În plus, Guvernul joacă un rol legislativ semnificativ. ”Din totalul de 248 de legi adoptate în 2025, 124 au fost ordonanţe simple sau de urgenţă ale Guvernului, care nu fac parte din planificarea politicilor publice. Astfel, 50% din legislaţia primară a fost adoptată de executiv, prin proceduri rapide, fără dezbatere parlamentară şi cu consultare publică limitată sau fără consultare publică, ceea ce accentuează imprevizibilitatea legislaţiei”, a arătat Comisia.
”Imprevizibilitatea legislativă, determinată de modificări frecvente ale legislaţiei şi de un număr ridicat de proiecte legislative aflate în curs de examinare în Parlament, rămâne un motiv major de îngrijorare pentru mediul de afaceri şi organizaţiile societăţii civile. Întreprinderile, judecătorii şi organizaţiile societăţii civile raportează constant că lipsa previzibilităţii legislative reprezintă o preocupare majoră pentru ei”, scrie în raportul privind statul de drept în România, publicat vineri de Comisia Europeană.
În document se arată că principalele provocări includ modificările frecvente ale legislaţiei, absenţa evaluării impactului sau documentarea insuficientă a acesteia, utilizarea frecventă a ordonanţelor Guvernului şi consultările ineficace.
Conform sursei citate, în pofida cerinţelor legale, impactul potenţial al legislaţiei propuse asupra drepturilor omului este rareori abordat.
”Restanţele legislative însumau 2.500 de proiecte de lege la momentul alegerii noului Parlament, în decembrie 2024. Liderii comisiilor parlamentare decid agenda şedinţelor plenare şi pot alege orice proiect de lege din legislaturile anterioare, ceea ce contribuie la imprevizibilitatea procesului legislativ. În plus, Guvernul joacă un rol legislativ semnificativ. Din totalul de 248 de legi adoptate în 2025, 124 au fost ordonanţe simple sau de urgenţă ale Guvernului, care nu fac parte din planificarea politicilor publice. Astfel, 50% din legislaţia primară a fost adoptată de executiv, prin proceduri rapide, fără dezbatere parlamentară şi cu consultare publică limitată sau fără consultare publică, ceea ce accentuează imprevizibilitatea legislaţiei”, mai scrie în raport.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României include adoptarea unui Plan pentru o mai bună reglementare 2026-2030, menit să îmbunătăţească planificarea politicilor publice, evaluarea impactului şi consultarea părţilor interesate.
Raportul din 2026 privind statul de drept consolidează prosperitatea, securitatea și reziliența democratică a Europei.
„Statul de drept consolidează încrederea. Încrederea între cetățeni. Încredere pentru întreprinderi. Este ceea ce face ca Europa să fie cel mai bun și mai sigur loc pentru a trăi și a investi. Raportul din acest an arată că s-au înregistrat în continuare progrese pozitive în multe state membre. Tocmai de aceea este important raportul nostru privind statul de drept. Acesta a devenit un punct de referință, contribuind la modelarea dezbaterilor naționale și la stimularea reformelor în întreaga Uniune.”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
De-a lungul timpului, raportul a devenit un instrument consacrat pentru angajarea într-un dialog cu statele membre cu privire la aspecte-cheie legate de statul de drept. Recomandările sale reprezintă un motor al reformei în statele membre.
Raportul din acest an confirmă o traiectorie în general pozitivă, care indică progrese continue în multe state membre, cu reforme semnificative finalizate sau în curs de desfășurare în toate domeniile monitorizate în cadrul raportului. Deși situația este inegală de la un stat membru la altul și de la un domeniu de politică la altul, iar unele provocări persistă, raportul și recomandările sale continuă să stimuleze reformele și schimbările printr-o colaborare susținută cu statele membre.
În propunerea Comisiei privind următorul buget pe termen lung al UE, raportul și recomandarea sa vor juca, de asemenea, un rol important în asigurarea unor garanții solide pentru protecția bugetului Uniunii. În special, Comisia a propus ca noile planuri naționale și regionale de parteneriat (PNRR) din cadrul CFM să abordeze provocările identificate în Raportul privind statul de drept. Raportul va fi, de asemenea, una dintre sursele de informații pentru evaluarea de către Comisie a respectării de către statele membre a Cartei și a condițiilor orizontale privind statul de drept în punerea în aplicare a planurilor naționale de reformă.
Tratamentul egal și echitabil al statelor membre, aplicarea clară și consecventă a standardelor UE și un proces bazat pe dialog sunt principiile de bază ale Raportului privind statul de drept, care va continua să ghideze activitatea Comisiei cu statele membre.
Principalele constatări din acest an
Sistemele de justiție
Multe state membre au înregistrat progrese în ceea ce privește reformele în domeniul justiției în ultimul an. Printre măsurile pozitive se numără consolidarea independenței Consiliilor Judiciare, garanții suplimentare pentru numirea judecătorilor și procedurile disciplinare, precum și consolidarea autonomiei parchetelor. Cu toate acestea, reformele progresează într-un ritm mai lent în unele state membre, iar în anumite cazuri persistă preocupări serioase. În majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare, eforturile de punere în aplicare a reformelor judiciare au continuat, în timp ce persistau preocupări cu privire la influența nejustificată care afectează independența sistemului judiciar.
Cadrele anticorupție
Directiva privind combaterea corupției, care a intrat în vigoare la 31 mai 2026, stabilește un cadru modern și armonizat pentru prevenirea, depistarea și sancționarea corupției în UE. Comisia sprijină statele membre în eforturile lor de transpunere și pentru a-și îmbunătăți în continuare cadrele anticorupție. După cum arată raportul din acest an privind statul de drept, mai multe state membre au elaborat noi strategii anticorupție și și-au consolidat capacitatea instituțională de combatere a corupției. În același timp, sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a consolida cadrele preventive, cum ar fi cele legate de activitățile de lobby și de conflictele de interese, precum și pentru a asigura eficacitatea investigării, a urmăririi penale și a hotărârilor definitive în cazurile de corupție. În majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare care fac obiectul raportului, cadrele juridice și instituționale au fost consolidate, în timp ce anchetarea, urmărirea penală și judecarea cazurilor de corupție trebuie îmbunătățite în continuare.
Libertatea și pluralismul mass-mediei
În statele membre sunt în curs de desfășurare reforme în vederea alinierii legislațiilor lor naționale la Legea europeană privind libertatea mass-mediei (EMFA). Mai multe state membre întreprind reforme pentru a consolida funcționarea independentă și finanțarea serviciilor publice de mass-media, precum și echitatea și transparența în alocarea publicității de stat. Întrucât EMFA prevede o legislație obligatorie cu privire la mai multe subiecte legate de libertatea mass-mediei, Raportul privind statul de drept nu mai include recomandări cu privire la aceste aspecte. Acestea sunt monitorizate ca parte a punerii în aplicare de către Comisie a EMFA.
În plus, se acordă o atenție sporită îmbunătățirii siguranței și protecției jurnaliștilor împotriva amenințărilor continue. Comisia va continua să sprijine un mediu favorabil și o siguranță mai puternice pentru jurnaliști și pentru relatările de știri de calitate, inclusiv prin actualizarea Recomandării sale privind siguranța jurnaliștilor. Multe state membre iau măsuri concrete pentru a aborda fenomenul acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice (așa-numitele SLAPP), iar Comisia continuă să colaboreze cu acestea pentru a sprijini transpunerea și punerea în aplicare a Directivei anti-SLAPP.
În majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare care fac obiectul raportului, numirile în structurile de guvernanță ale serviciilor publice de mass-media și ale autorităților de reglementare din domeniul mass-mediei și-au sporit stabilitatea, în timp ce persistă preocupări cu privire la concentrarea pieței mass-mediei și la independența editorială a organismelor publice de radiodifuziune.
Sistemul instituțional de control și echilibru
Au fost continuate reformele menite să îmbunătățească securitatea juridică și calitatea legislației. În unele state membre, persistă deficiențe în ceea ce privește utilizarea excesivă a procedurilor legislative de urgență și lipsa implicării părților interesate. Raportul constată că multe state membre continuă să asigure un cadru favorabil și de sprijin pentru societatea civilă și să susțină eforturile de îmbunătățire în continuare a mediului lor de funcționare.
Cu toate acestea, actorii societății civile continuă să raporteze provocări într-o serie de state membre, inclusiv limitări ale finanțării și ale întrunirilor pașnice. În țările implicate în procesul de aderare care fac obiectul raportului, instituțiile care mențin sistemul de control și echilibru își pot îndeplini, în general, funcțiile, în timp ce persistă unele provocări, de exemplu în ceea ce privește asigurarea unui mediu favorabil pentru societatea civilă.
Dimensiunea pieței unice
În cadrul celor patru piloni, raportul subliniază impactul statului de drept asupra funcționării pieței unice și asupra mediului de operare pentru întreprinderi. De exemplu, raportul oferă informații cu privire la specializarea instanțelor și a judecătorilor în tratarea cauzelor comerciale; măsuri de prevenire a corupției în achizițiile publice; protecția investițiilor; și mediul de reglementare stabil necesar pentru ca întreprinderile să funcționeze în condiții previzibile.
Etapele următoare
Comisia invită Parlamentul European și Consiliul UE să continue dezbaterile generale și specifice fiecărei țări pe baza raportului și a recomandărilor acestuia. De asemenea, încurajează parlamentele naționale, societatea civilă și alte părți interesate să continue dialogul atât la nivel național, cât și la nivel european.
Comisia invită statele membre să abordeze provocările identificate în raport și este pregătită să sprijine punerea în aplicare a recomandărilor. În ceea ce privește țările implicate în procesul de aderare care fac obiectul raportului, Comisia va monitoriza aspectele identificate, inclusiv în următoarele sale rapoarte anuale privind extinderea. Astfel cum a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în Orientările sale politice 2024-2029, alte țări în curs de aderare vor fi incluse în Raportul privind statul de drept pe măsură ce vor fi pregătite.
Contextul
Raportul anual privind statul de drept este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate. Raportul acoperă toate statele membre și patru țări implicate în procesul de aderare, pe baza aceleiași metodologii obiective și transparente, examinând același set de aspecte în fiecare țară.
Raportul din 2026 constă într-o comunicare care examinează situația din UE în ansamblu și în 27 de capitole consacrate fiecărei țări, care analizează evoluțiile semnificative din fiecare stat membru. Raportul evaluează punerea în aplicare a recomandărilor de anul trecut adresate statelor membre și, pe această bază, oferă un alt set de recomandări specifice. Raportul privind statul de drept acoperă, de asemenea, patru capitole de țară care analizează evoluțiile din Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia de la Raportul din 2024 privind statul de drept. Acest lucru sprijină eforturile de reformă depuse de aceste țări pentru a realiza progrese în ceea ce privește democrația și statul de drept înainte de aderare și pentru a garanta standarde înalte de durată după aderare.
Raportul privind statul de drept se află în centrul ciclului anual privind statul de drept. Acest ciclu anual este preventiv: servește la promovarea statului de drept și urmărește să prevină apariția sau agravarea problemelor. Acesta este separat de celelalte elemente din setul de instrumente al UE privind statul de drept și completează – dar nu înlocuiește – mecanismele bazate pe tratat care permit UE să răspundă la chestiuni legate de statul de drept în statele membre. Aceste instrumente includ procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii în temeiul articolului 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
