Răsturnare de situație în lupta pentru Cotroceni. Ultimul sondaj vine cu surprize uriașe
Răsturnare de situație în lupta pentru Cotroceni. Datele unui sondaj, recent, realizat de AtlasIntel în perioada 9-12 noiembrie arată că lupta pentru cel de-al doilea loc în finala prezidențială din 8 decembrie este acerbă. Elena Lasconi (USR) și George Simion (AUR) se află la egalitate, cei doi depășindu-i pe Nicolae Ciucă și Mircea Geoană.
Răsturnare de situație în lupta pentru Cotroceni
Sondajul AtlasIntel a fost realizat în perioada 9-12 noiembrie, pe un eșantion de 3.035 de respondenți. Metodologia folosită a fost recrutarea digitală aleatorie, cercetarea având o marjă de eroare de ±2 procente și un nivel de încredere de 95%, transmite hotnews.ro.
Conform sondajului AtlasIntel, pe primul loc în opțiunile electoratului care merge la vot se află liderul PSD, Marcel Ciolacu, cu 25,4% din opțiuni. Lupta pentru locul al doilea, care asigură prezența în turul II al alegerilor prezidențiale, este foarte strânsă. Astfel, Elena Lasconi și George Simion sunt cotați cu același scor, de 14,2%.
Locul 4 este ocupat de candidatul PNL, Nicolae Ciucă, cu 10.2%, în timp ce independentul Mircea Geoană, aflat pe primele locuri o lungă perioadă de timp, a căzut pe 5, cu doar 9.1%.
Fostul „premier din umbră” al AUR, independentul Călin Georgescu, este creditat cu cel mai mare scor de până acum – 7.4%, cu aproape două procente mai mult decât apărea într-un sondaj realizat de Biroul de Cercetări Sociale (BCS), la comanda publicației Newsweek, 5.8%. El este urmat de un alt independent, Cristian Diaconescu, cu 5.3%.
Candidatul UDMR, Kelemen Hunor, are 4.3%, Cristian Terheș – 3.4%, iar Ana Birchall – 2.9%. Fosta moderatoare de la Realitatea Plus, Alexandra Păcuraru are 1.1%, la fel ca Sebastian Popescu, dar mai mult decât Ludovic Orban – 0.7% sau Silviu Predoiu – 0.5%.
De remarcat este și faptul că, în ambele variante de intepretare a răspunsurilor, cei patru candidați independenți (Mircea Geoană, Călin Georgescu, Cristian Diaconescu și Ana Birchall) depășesc cumulat 20% din opțiuni, ceea ce înseamnă că aproape un sfert dintre alegători susțin un candidat neafiliat politic.
Profilul electoratului primilor patru candidați
Datele AtlasIntel prezintă și intenția de vot pe segmente demografice – procentul de bărbați, femei, locuitori din mediul urban/rural etc. care au definită intenția de vot pentru un anumit candidat.
Astfel, Marcel Ciolacu are scoruri mai mari în rândul celor cu vârsta de peste 50 ani, având chiar la 41,7% din voturile persoanelor de peste 70 de ani. Zonele geografice în care liderul PSD are scorurile cele mai mari sunt Muntenia – 28,9% și București-Ilfov – 26,7%, însă repartizarea votanților săi este relativ echilibrată, cu excepția diasporei, unde este cotat cu doar 4%. De asemenea, candidatul PSD obține scoruri de peste 30% în rândul populației cu venituri între 3.000 și 7.000 de lei, precum și în rândul persoanelor cu studii medii.
Elena Lasconi ar obține scoruri mai mari în rândul femeilor decât al bărbaților: 15,4% față de 11,5%. De asemenea, este mai populară printre tinerii de 18-29 de ani, cu un scor de 24,5%.
George Simion este în mod clar preferat de bărbați, având un cord de 18,9%în rândul acestora, față de 9,7% în rândul femeilor. Grosul votanților săi vine dintre cei cu un nivel primar al educației, el ajungând la 44,7% intenție de vot printre cei care au doar școala generală absolvită. Segmentul de vârstă mai dispus să-l voteze pe candidatul AUR este cel de 30-39 de ani, cu 27,1%. De asemenea, Simion ar obține 33,3% din partea celor cu venituri de până la 3.000 de lei.
Nicolae Ciucă depășește pragul de 10% din intenția de vot doar în rândul celor cu vârsta de peste 40 de ani. Același prag de 10% este depășit de liderul PNL și în rândul persoanelor cu venituri mai mari – de peste 5.000 de lei.
Cum este evaluată performanța prezidențială și guvernamentală
În ceea ce privește evaluarea activității președintelui Klaus Iohannis, a premierului Marcel Ciolacu și a Guvernului în ansamblu, scorul este negativ pentru fiecare, însă există variații majore în privința nivelului de dezaprobare. Nivelul este de -8 puncte procentuale pentru prim-ministru, mai mic decât în cazul cabinetului pe care-l conduce, de -16 puncte. În schimb, nivelul de dezaprobare pentru președintele Iohannis ajunge la nu mai puțin de -66 de puncte.
