O adevărată răsturnare de situație are loc în scandalul cu autoritățile din Austria privind aderarea României la Schengen. La mai bine de un an de la izbucnirea scandalului generat de Viena cu privire la aderarea țării noastre și a Bulgariei la cel mai mare spațiu de liberă trecere din lume, cancelarul Karl Nehammer va face prima sa vizită la București.
Totuși, motivele sunt pur politice și nu legătură cu aderarea noastră teresă în Schengen, însă el va avea o întâlnire chiar și cu președintele României, Klaus Iohannis.
Cancelarul Austriac Karl Nehammer vine la București. Acesta se află pe lista invitaților la Congresul PPE de la Romexpo, în perioada 6-7 martie 2024.
Karl Nehammer se va întâlni cu președintele Klaus Iohannis și, cel mai probabil, va avea o discuție și cu premierul Marcel Ciolacu.
Găzduit de Partidul Naţional Liberal, de preşedintele PPE Manfred Weber şi de secretarul general al PPE, Thanasis Bakolas, congresul PPE are pe agendă pregătirea alegerilor din 6-9 iunie pentru Parlamentul European, adoptarea manifestului Partidului Popular European şi alegerea candidatului cap de listă pentru alegerile europene.
Peste zece șefi de stat și de guvern din țările europene vin la București cu ocazia Congresului PPE. Instituțiile europene vor fi reprezentante la cel mai inalt nivel. Au confirmat prezența șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Premerii Austriei, Greciei, Croației, Poloniei, presedintele Cehiei, ministrul de Externe al Italiei, din partidul Forza Italia, vor fi prezenți. Din Germania va fi prezent succesorul Angelei Merkel, șeful CDU, Friedriech Merz, iar din Franța va fi prezent contracandidatul lui Emanuel Macron la prezidențiale, Francois Bellamy.
Din PPE fac parte 84 de partide şi parteneri din 44 de ţări, preşedinţii Comisiei Europene (Ursula von der Leyen) şi Parlamentului European (Roberta Metsola), şefi de stat sau de guvern din 12 ţări membre UE, 10 membri ai Comisiei Europene şi cel mai numeros grup politic (178 de membri) din Parlamentul European.
Din România, PNL, PMP și UDMR fac parte din PPE.
Austria nu e încă de acord cu România în Schengen pe cale terestră, după cum a anunțat ministrul de Interne de la Viena, Gerhard Karner. Acesta spune că integrarea cu aeroporturile și navală este „un pas înainte”, dar „e greșit” în acest moment să se dea undă verde pentru aderarea și cu frontierele terestre.
„Ar fi greșit în stadiul actual. Controalele la frontierele terestre sunt încă necesare. Nu este vorba doar despre România și Bulgaria. Întregul sistem de migrație este în dezordine. Nu eu sunt cel care da note României și Bulgariei. Sunt dedicat unui sistem funcțional la nivel european.
Și asta va fi cazul doar dacă frontiera externă este protejată. Aceasta este, de asemenea, o parte esențială a noului pact privind azilul și migrația pe care UE l-a convenit și pe care acum trebuie să-l aducem la viață.”, e declarația făcută de ministrul de interne austriac într-un interviu pentru Die Presse.
În ceea ce privește condițiile suplimentare pe care cele două țări ar trebui să le îndeplinească în mod explicit ministrul austriac de Interne nu a avut un răspuns concret, însă a spus că lucrurile trebuie să fie în etape.
„Acum am făcut un pas înainte cu România și Bulgaria cu Air Schengen și, de altfel, și cu Sea Schengen. Și trebuie să continuăm să mergem treptat. Este datoria comisiei să se asigure că întregul sistem funcționează. Și Austria aduce o contribuție masivă pentru ca lucrurile să meargă. Cu ceva timp în urmă ar fi fost de neconceput ca șefii de stat și de guvern să decidă în unanimitate să finanțeze în comun protecția frontierelor externe. Pactul privind azilul și migrația ar fi fost și el de neconceput în urmă cu un an”, a adăugat acesta.
Cu privire la reacțiile pe care Karner le are la adresa României și Bulgariei acesta spune că ministrul de interne nu trebuie să ”își facă prieteni”.
„Treaba ministrului de Interne nu este să-și facă prieteni, ci să asigure securitatea. Și adevărul este că anul trecut am avut cele mai multe cereri de azil pe cap de locuitor din toată Europa. De aceea am spus că lucrurile nu pot continua așa”, a adăugat el.