Visul frumos privind aderarea României și Bulgariei la Schengen până la finalul anului a fost curmat de cancelarul austriac Karl Nehammer care a anunțat că ”până când Spațiul Schengen nu va fi reparat, extinderea Schengen este imposibilă”, explicând că nu Bucureștiul și Sofia sunt neapărat vinovate de acest lucru.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a transmis marți, la Viena, că ”până când nu va fi reparat, extinderea Schengen este imposibilă”, potrivit publicației bulgare Dnevnik, care citează declarațiile acestuia dintr-o conferință de presă comună cu premierul bulgar, Denkov.
Practic, declarațiile cancelarului austriac înseamnă că șansele ca România să primească un vot pentru intrarea în Schengen la Consiliul UE pe Justiție și Afaceri Interne (JAI) în decembrie anul acesta sunt aproape nule.
România a primit un refuz categoric într-o modalitate similară, când ministrul de Interne Cătălin Predoiu era în vizită la Viena, iar ministrul de Interne Gerhard Karner a spus într-o conferință de presă cu oficialul român că Austria se opune extinderii Schengen.
Nehammer a reconfirmat astfel poziția Austriei, care se împotrivește intrării României și Bulgariei în Schengen încă de anul trecut. Karl Nehammer a făcut declarațiile într-o conferință de presă cu premierul bulgar Nikolai Denkov, aflat în vizită la Viena.
Nu există nicio posibilitate ca Bulgaria și România să se alăture Schengen, nici alți membri, înainte de a fi efectuată o reformă în spațiul fără granițe, a mai declarat cancelarul austriac Karl Nehamer, potrivit Dnevnik. ”Sistemul Schengen trebuie reparat”, a spus Nehamer. Bulgaria și România ar trebui sprijinite cu fonduri, dar asta nu va fi suficient, a spus el. „Până nu va fi reparat, extinderea este imposibilă”, a spus Nehamer.
„Protecția frontierei este și mai importantă” având în vedere atrocitățile comise de Hamas în ultimele zile, a spus Nehammer. El a subliniat că 75% dintre migranții ilegali din Austria nu au fost înregistrați și a creat probleme de securitate.
În replică la declarațiile lui Nehammer, premierul Bulgariei a dat vina pe competiția politică din Austria.
”Înțeleg că cancelarul este sub presiunea forțelor politice interne”, a spus Denkov, citat de publicația Dnevnik.
Nehammer a lăudat eforturile Bulgariei de a proteja frontiera externă a UE și a subliniat în acest sens că patru polițiști de frontieră bulgari au fost uciși în timpul activității lor, potrivit agenției APA.
„Este clar că noi, Austria, suntem foarte recunoscători Bulgariei pentru toate eforturile, străduințele și, de asemenea, sacrificiile pe care polițiștii bulgari le fac atunci când vine vorba de protecția frontierelor Uniunii Europene și, de asemenea, ale Austriei”, a declarat Nehammer.
Premierul Nikolai Denkov a încercat să-l convingă pe Nehammer de buna protecție a granițelor bulgare, în timpul vizitei sale la Viena și i-a prezentat lui Nehammer date despre peste 158.000 de migranți cărora nu li s-a permis de la începutul anului intrarea în Bulgaria, potrivit presei bulgare. Adică cu 37% mai multe încercări eșuate de a intra ilegal în țară în comparație cu anul trecut. De asemenea, Denkov va vorbi despre o creștere cu 108% a numărului de migranți ilegali prinși în interiorul țării în acest an. Și să susțină cu convingere că, în momentul de față, practic, niciun refugiat nu ajunge la granița cu Serbia, iar în urmă cu doar câteva luni aceasta era ruta cea mai populară.
În fiecare an, afacerile din Austria pierd aproximativ 100 de milioane de leva (50 de milioane de euro), deoarece Bulgaria și România sunt încă în afara spațiului Schengen. Afirmația este într-un recent raport al Camerelor de Comerț austriece WKO, prin care s-au pronunțat pentru acceptarea imediată a Bulgariei în Schengen. Și acești 100 de milioane de leva pot fi economisiți din așteptarea la granițe, susțin camerele austriece. După cum subliniază WKO în raportul său, balanța comercială a Austriei cu Bulgaria și România a crescut cu 49% în 2022, exporturile de mărfuri au crescut semnificativ cu 28%, ajungând la aproape 5 miliarde de euro, iar importurile au crescut cu 22%, ajungând la 3,5 miliarde de euro.