Răsturnare privind furtul Coifului de Aur furat din Muzeul Drents! Olandezii au mințit, acuză fostul director al Muzeului Național de Istorie
Într-un interviu acordat RTL Nieuws, Ernest Oberländer , fostul director al Muzeului Național de Istorie al României, schimbat după furtul Coifului de Aur, el a explicat că se simte înșelat de conducerea Muzeului Drents și îi acuză pe aceștia că au mințit cu privire la măsurile de securitate impuse.
La începutul lui 2025, directorul muzeului român Ernest Oberländer a împrumutat comori de artă din aur de neînlocuit Muzeului Drents din Assen. Când acestea au fost furate, el s-a confruntat cu furia României, pierzându-și funcția.
„Au mințit”, a spus acesta jurnaliștilor olandezi.
„2025 a fost un an foarte întunecat. Datorită medicamentelor care mi-au fost prescrise ies încet din vale”, a mai explicat acesta fiind afectat de furtul comorilor de artă românești din muzeul din Assen, demiterea sa din funcția de director al Muzeului Național de Istorie din București și de toate criticile la care a fost supus.
Ideea expoziției aurului dacic a pornit în 2019
Ideea de a împrumuta Olandei comori artistice dacice din aur și argint, unele datând de mult înainte de era noastră, a apărut în 2019.
„Atunci m-a abordat pentru prima dată Harry Tupan, directorul Muzeului Drents. Am fost imediat de acord să împrumutăm piesele de artă din aur și argint. Iubesc Olanda și poporul olandez. Mai mult, este patrimoniul românesc pe care vrem să-l împărtășim cu lumea.”
Perioada Covid a pus în așteptare planurile expoziției, dar, potrivit lui Oberländer, discuțiile au fost reluate în 2023. Directorul de atunci al Muzeului Drents, Harry Tupan, a zburat la București, împreună cu actuala directoare, Annelies Meuleman, arată RTL Nieuws.
„În 2023 și 2024, s-au pus punctele finale proiectului. Deja se discuta mult despre securizarea exponatelor.”, a spus Oberländer .
„Cel mai bine securizat muzeu”
Aurul dacic a fost împrumutat anterior muzeelor din Milano, Beijing și Madrid, printre altele.
„Pregătirea expoziției din China, în special, a durat mult timp. Erau aspecte legate de securitate pe care doream să le îmbunătățesc. A durat doi ani să le rezolv. Nu au existat astfel de probleme cu Muzeul Drents. Muzeul dispunea de cele mai moderne sisteme de alarmă, detectoare de mișcare și geamuri blindate. Pe hârtie, era cel mai sigur muzeu din întreaga serie.”, a mai spus acesta.
Modul în care colecțiile muzeului sunt gestionate și securizate împotriva, de exemplu, incendiilor sau furturilor, este documentat meticulos într-un așa-numit raport de facilități. Acest document, referitor la expoziția din Assen, nu a fost încă făcut public.
„Nu ar fi trebuit să fie”, spune Oberländer.
„Toate detaliile despre securitatea Muzeului Drents se află acolo. Dacă acesta se scurge, vor trebui să revizuiască întregul sistem de securitate.”, a completat acesta.
Sticlă blindată, dar nu prea
Cu toate acestea, Oberländer este dispus să împărtășească pentru prima dată un element important al raportului privind facilitățile. Acesta se referă la o problemă de securitate semnalată anterior.
De exemplu, muzeul a utilizat sticlă neantifurt, ceea ce a dus la prăbușirea vitrinei care conținea casca de aur după două lovituri cu un ciocan greu. Acest lucru era contrar acordurilor încheiate, spune Oberländer.
„Raportul privind facilitățile menționează că Muzeul Drents urma să utilizeze așa-numitul sticlă P6B.”, a povestit acesta.
„Da, sunt absolut sigur de acest lucru. Am verificat să mă asigur că este menționat acolo înainte de a purta această conversație cu dumneavoastră.”, a mai spus presei olandeze fostul director al Muzeului de Istorie al României.
Jurnaliștii spun că au citit în dosarul penal olandez că vitrinele nu erau fabricate din sticlă P6B rezistentă la efracție, ci din sticlă P2B: sticlă standard, potrivit unui expert în sticlă. Ei l-au întrebat pe român dacă ar mai fi împrumutat exponatele dacă ar fi știut acest lucru.
„Nu, bineînțeles că nu. Este vorba despre un patrimoniu important pentru România, pentru Europa și pentru restul lumii. Într-un astfel de caz, nu poți reduce cerințele de securitate.”, a spus acesta.
„Olandezii au mințit”, acuză fostul director al Muzeului Național de Istorie
Ernest Oberländer spune că vinovați pentru jaf sunt autoritățile Muzeului Drents.
„Conducerea de atunci a Muzeului Drents a mințit. Nu au livrat ceea ce s-a convenit în scris. Lumea muzeelor se bazează pe încredere. Trebuie să poți avea încredere în ceea ce s-a convenit. În toți anii mei în lumea muzeelor, nu am întâlnit niciodată astfel de minciuni. Dacă pretinzi că livrezi sticlă de calitate P6B și nu o faci, asta este o minciună”, a spus acesta.
„Nu așa funcționează. Vitrinele costă uneori peste zece mii de euro. Nu le testezi rezistența cu un baros. Trebuie să te poți baza pe raportul privind instalațiile.”, a completaat acesta.
Au existat și alte măsuri de securitate care nu au funcționat așa cum se promisese, subliniază Oberländer.
„Dacă mașinile de fum ar fi funcționat corect, ar fi blocat complet vederea în spațiul expozițional. E ca și cum ai înota prin lapte alb. Hoții de artă au intrat printr-o mică gaură din ușă. Nu ar fi găsit niciodată acea gaură.”, a mai spus acesta.
Numeroase probleme de securitate
Au fost atât de multe probleme cu securitatea încât, după jaf, Oberländer le-a cerut angajaților săi să documenteze totul cât mai mult posibil, a mai povestit acesta.
„Le-am cerut angajaților mei să se ducă la Assen imediat după jaf și să facă fotografii. Așa au și făcut. Am luat chiar și mostre de sticlă. Prima noastră impresie a fost că ar fi putut exista ajutor din interior, deoarece pare improbabil ca atât de multe lucruri să fi mers prost. Dar, în cele din urmă, am decis să așteptăm ancheta poliției. Ei sunt singura autoritate care poate judeca.”, a mai spus acesta.
După jaf, poliția a arestat trei suspecți principali, care vor compărea în fața instanței în 2026. Deși există numeroase indicii care sugerează implicarea lor, încă nu există nici o urmă de casca de aur furată din Cotofenesti și de cele trei brățări de aur.
Casca și brățările au fost furate pentru a fi topite sau pentru valoarea lor culturală?
„Puteți face un calcul simplu. Topite, piesele valorează mai puțin de 400.000 de euro, iar în forma lor actuală, de multe ori mai mult. Nu numai că casca de aur este unică. Brățările erau purtate de regi și oferite zeilor, deci spun ceva despre religia dinaintea epocii romane. Casca și brățările erau o sursă de mândrie națională. Același lucru era valabil și pentru Luvru. Și de acolo au fost furate piese de o valoare națională semnificativă. La aceasta se adaugă faptul că jaful a fost bine conceput, aproape prea bine gândit pentru acești trei suspecți. Și că unul dintre suspecți a primit o plată. Trebuie să fi fost orchestrat”, a mai explicat Oberländer.
Muzeul Drents refuză să comenteze
Muzeul Drents a refuzat să comenteze întrebările referitoare la vitrina utilizată, dar a venit cu o reacție după interviul apărut la finalul anului în Olanda.
„În calitate de Muzeu Drents, nu putem comenta măsurile noastre de securitate. Cu toate acestea, putem spune că am încheiat acorduri comune cu privire la asigurarea necesară pentru obiectele de artă și că am îndeplinit condițiile acestei asigurări.”, au explicat autoritățile muzeale olandeze.
„În plus, toate informațiile relevante pentru colaborarea noastră și pentru o expoziție sigură și de succes au fost împărtășite colegilor noștri din România. După atacul asupra muzeului nostru, experții angajați de asiguratori au stabilit că condițiile poliței au fost îndeplinite, iar asiguratorii au efectuat plata integrală”, au mai spus aceștia.
De asemenea, și Muzeul Național de Istorie din București a refuzat să comenteze, „deoarece există o anchetă în curs privind furtul”.
