Preşedintele american Donald Trump a transmis duminică, într-un interviu pentru The New York Times, că administraţia sa se aşteaptă la un număr de victime „mult mai mare” decât cei trei militari care au fost ucişi până acum în războiul cu Iranul. Între timp, Israel a lansat noi atacuri în Liban, iar UE este pregătită să intre în conflict prin Marea Britanie, Germania și Franța.
Teheranul a răspuns la ofensiva americană şi israeliană lansată sâmbătă cu atacuri în toate direcţiile împotriva mai multor ţări vecine, în special cele care găzduiesc baze americane, şi Israel, unde nouă persoane au fost ucise duminică, potrivit serviciilor de urgenţă.
Două drone care fuseseră lansate în direcţia bazei aeriene britanice de la Akrotiri, în Cipru, au fost „gestionate în timp util”, a declarat luni după-amiază purtătorul de cuvânt al Guvernului cipriot, Konstantinos Letymbiotis, la câteva ore după ce baza fusese lovită.
Anterior, o a doua „ameninţare la adresa securităţii” a fost declarată la baza aeriană britanică de la Akrotiri, în Cipru, la scurt timp după prânz, luni, în timp ce satul Akrotiri a fost, de asemenea, evacuat. O sursă din cadrul Ministerului de Interne a precizat că, în condiţiile în care autorităţile bazelor britanice au decis evacuarea bazei aeriene, guvernul cipriot a hotărât să dispună şi evacuarea satului Akrotiri, conform Cyprus Mail.
Un mesaj trimis angajaţilor bazei avertiza cu privire la o „ameninţare de securitate în desfăşurare” şi îi îndemna să se întoarcă acasă şi să rămână în interior până la noi instrucţiuni, conform BBC.
„Staţi departe de ferestre şi adăpostiţi-vă în spatele sau sub piese de mobilier rezistente şi solide. Vă rugăm să aşteptaţi instrucţiuni suplimentare”, se arată în alertă.
Presa cipriotă relatează că a fost declanşată o alertă la Aeroportul Paphos după ce o dronă suspectă a fost detectată în spaţiul său aerian.
Iranul a atacat cu drone o centrală electrică şi o instalaţie energetică în Qatar, anunţă luni Ministerul al Aprării, care precizează că atacul nu s-a soldat cu victime. Iranul a lansat două atacuri cu dronă, anuţă autorităţile.
Unul dintre atacuri a ţintit un rezervor cu apă, la o centrală electrică, la Mesaieed, în sudul Qatarului, precizează ministerul.
Celălalt a vizat o instalaţie electrică operată de Qatar Energy în oraşul industrial Ras Laffan, potrivit aceleiaşi surse.
Apărarea aeriană a Emiratelor Arabe Unite (EAU) a interceptat luni drone deasupra Abu Dhabi, anunţă autorităţile, relatează The Associated Press. Fragmente de dronă au căzut pe un depozit şi o clădire comercială în zona industrială în Abu Dhabi.
Ele au provocat pagube minore, însă nu au rănit pe nimeni, anunţă pe X Abu Dhabi Media Office.
Pe de altă parte, Autoritatea iordaniană a Aviaţiei Civile a anunţat luni închiderea spaţiului aerian iordanian între ora locală 18.00 (17.00, ora României) şi ora locală 7.00 (6.00, ora României) în fiecare zi, până la noi ordine. Autoitatea subliniază că este vorba despre o interdicţie de zbor ”parţială şi temporară”.
Mai multe avioane americane de război s-au prăbuşit luni în Kuwait, anunţă Ministerul kuweitian al Apărării, iar toţi piloţii s-au catapultat, relatează The Associated Press.
Ministerul nu precizează cauza acestor prăbuşiri, care au loc în timp ce Iranul atacă Kuwaitul, în a treia zi a unei ofensive americano-israeliene în Iran. Piloţii au fost transportaţi la spital în vederea unor examinări şi se află în stare stabilă, anunţă ministerul.
Flăcări şi fum se ridicau luni din complexul Ambasadei Statelor Unite în Kuwait, în urma unui atac iranian în această ţară mică din Orientul Mijlociu, relatează The Associated Press. AP difuzează o înregistrare video în care din ambasadă iese fum şi în care se aude o alarmă.
Washingtonul le-a cerut anterior americanilor să se adăpostească şi să rămână înuntru.
”Nu veniţi la ambasadă”, se arăta în mesaj, fără alte detalii.
Misiunea americană în Kuwait, la fel ca alte ambasade americane în Orientul Mijlociu, este un complex vast şi fortificat, în care se află mai multe clădiri şi facilităţi de recreere. Ea se află în apropierea altor ambsade şi zone rezidenţiale la sud de centrul capitalei, Kuwait.
Şeful facţiunii parlamentare Hezbollah, Mohammad Raad, ar fi fost ucis în timpul atacurilor Israelului asupra ţintelor Hezbollah din Liban, informează luni agenţia saudită Al-Hadath, citată de The Jerusalem Post.
Raad era unul dintre cei mai importanţi responsabili ai Hezbollah din sudul Libanului. El a fost numit de Hassan Nasrallah, ucis şi el în atacurile israeliene, ca purtător de cuvânt personal al acestuia de mai multe ori. Atacurile ţintite ale IDF au fost efectuate ca ripostă după ce Hezbollah a lansat mai multe proiectile către nordul Israelului în timpul nopţii.
IDF a anunţat că a atacat mai mulţi terorişti de rang înalt ai Hezbollah în Beirut şi un „terorist central al Hezbollah” în sudul Libanului, dar nu a confirmat numele ţintelor.
Armata israeliană a declarat că a început un nou val de atacuri aeriene care vizează grupul Hezbollah în Liban după ce a ordonat evacuarea a 50 de localităţi din sudul acestei ţări şi a bombardat capitala Beirut ca răspuns la o ofensivă a grupului şiit împotriva nordului Israelului, informează luni EFE.
Conform unui comunicat publicat pe X de purtătorul de cuvânt în limba arabă al armatei israeliene, Avichay Adraee, armata israeliană a început să bombardeze „noi ţinte” ale Hezbollah în Liban, printre care depozite de arme şi infrastructuri ale grupului şiit din mai multe regiuni, pe care însă nu le-a menţionat.
Mai multe explozii au fost auzite luni în jurul orei 5:00 GMT la Ierusalim, unde s-au declanşat sirenele după anunţul armatei privind tiruri de rachete iraniene asupra Israelului, au relatat jurnalişti ai AFP.
Explozii au fost auzite şi în regiunea Tel Aviv, în centrul Israelului.
„Cu puţin timp în urmă, forţele armate israeliene au identificat rachete lansate din Iran către teritoriul statului Israel”, a declarat armata, adăugând că apărarea antiaeriană a fost activată pentru a le intercepta şi îndemnând populaţia să se adăpostească.
Sirenele au sunat din nou la Ierusalim în jurul orei 5:40 GMT, după ce armata a anunţat că a identificat mai multe rachete lansate din Iran.
Duminică, nouă persoane au fost ucise şi 11 au fost date dispărute în centrul Israelului, când o clădire s-a prăbuşit peste un adăpost public în urma unui atac direct cu rachete iraniene, iar şapte persoane au fost rănite într-un atac aerian în cursul serii în zona Ierusalimului.
Știre inițială
„Trei (morţi – n.r.) sunt prea mulţi în ceea ce mă priveşte”, a declarat Trump pentru The New York Times. „Dacă te uiţi la prognoze, ei (Pentagonul – n.r.) fac prognoze… ar putea fi mult mai mult decât atât”, a spus el.
Cei trei americani al căror deces a fost anunţat duminică au murit, potrivit surselor CNN, într-un presupus atac cu drone, duminică dimineaţa, în Kuweit.
Donald Trump a postat o declaraţie video pe Truth Social în care afirmă că SUA vor „răzbuna” moartea militarilor americani şi vor „da cea mai dură lovitură” regimului iranian. Statele Unite „întreprind o operaţiune masivă, nu doar pentru a asigura securitatea pentru noi înşine, ci şi pentru copiii noştri şi copiii lor”, a afirmat preşedintele. El a adăugat că aceasta este „datoria şi povara unui popor liber”.
„Aceste acţiuni sunt corecte şi sunt necesare pentru a se asigura că americanii nu vor trebui să se confrunte niciodată cu un regim terorist radical şi sângeros, înarmat cu arme nucleare”, a justificat el.
Donald Trump s-a întors duminică la Casa Albă, dar nu a răspuns întrebărilor jurnaliştilor pe tema Iran.
Armata israeliană a anunţat luni că a lansat atacuri în Liban împotriva ţintelor militanţilor Hezbollah, susţinuţi de Iran, după ce gruparea a lansat rachete şi drone către Israel, ca represalii pentru uciderea liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, relatează Reuters.
Proiectilele lansate de mişcarea militantă libaneză au fost primele de la începutul atacurilor SUA şi Israelului asupra Iranului. Gruparea musulmană şiită, de mult timp unul dintre principalii aliaţi ai Teheranului în Orientul Mijlociu, a declarat că a lansat atacul împotriva Israelului ca răspuns la uciderea lui Khamenei de către Israel şi la încălcările continue ale Israelului împotriva teritoriului Libanului.
„Conducerea rezistenţei a subliniat întotdeauna că o continuare a atacurilor israeliene şi asasinarea liderilor, tinerilor şi poporului nostru ne dă dreptul să ne apărăm şi să răspundem la momentul şi în locul potrivit”, a declarat Hezbollah într-un comunicat.
„IDF (Forţele de Apărare Israeliene) vor acţiona împotriva deciziei Hezbollah de a se alătura campaniei şi nu vor permite organizaţiei să constituie o ameninţare pentru statul Israel”, a replicat armata israeliană.
Potrivit martorilor, au fost auzite explozii în capitala libaneză Beirut. Surse din domeniul securităţii libaneze au declarat pentru Reuters că Israelul a lovit suburbiile din sudul Beirutului, un bastion al Hezbollah.
Israelul şi Libanul au convenit asupra unui armistiţiu negociat de SUA în 2024, punând capăt unui conflict de peste un an între Israel şi gruparea militantă libaneză Hezbollah, care a culminat cu atacuri israeliene ce au slăbit grav gruparea susţinută de Iran. De atunci, părţile s-au acuzat reciproc de încălcări.
Preşedinţia libaneză a declarat sâmbătă că ambasadorul SUA i-a comunicat că Israelul nu va escalada conflictul cu Libanul atât timp cât nu vor exista acte ostile din partea libaneză.
Liderii german, francez şi britanic s-au declarat duminică dispuşi să ia „măsuri defensive necesare şi proporţionale” în faţa ripostelor iraniene, pentru a „distruge de la sursă” capacităţile militare ale Teheranului, relatează AFP.
„Vom lua măsuri pentru a apăra interesele noastre şi ale aliaţilor noştri din regiune”, eventual împiedicând Republica Islamică să lanseze rachete şi drone, a avertizat grupul E3, care reuneşte cele trei puteri, într-o declaraţie comună.
Liderii europeni se declară „consternaţi” de aceste atacuri „oarbe şi disproporţionate” care afectează ţări din Orientul Mijlociu ce nu sunt implicate în operaţiunea militară iniţială. Atacurile „au vizat aliaţii noştri apropiaţi şi ameninţă personalul nostru militar şi civilii din întreaga regiune”, adaugă cei trei în comunicatul comun.
În plus, Uniunea Europeană îşi va întări misiunea militară în Marea Roşie cu două nave franceze, într-un moment în care conflictul regional ameninţă traficul maritim, a declarat duminică seara un diplomat al UE. Aceste nave vor veni să întărească în zilele următoare această misiune, numită Aspides, compusă în prezent din trei nave de război, dintre care una franceză, potrivit acestei surse.
Misiunea navală Aspides a Uniunii Europene pentru Marea Roşie, Golful Persic şi Oceanul Indian va fi întărită cu nave suplimentare, a confirmat duminică şefa politicii externe a Uniunii, Kaja Kallas. „Misiunea noastră navală Aspides a înregistrat o creştere semnificativă a cererilor de protecţie şi o vom consolida cu nave suplimentare pentru a spori securitatea maritimă în regiune”, a declarat Kaja Kallas într-un comunicat publicat la încheierea unei videoconferinţe cu miniştrii europeni ai afacerilor externe, adăugând că intenţionează să convoace şi o reuniune cu ţările din Golf.
Baza aeriană britanică Akrotiri din Cipru a fost lovită de o dronă, a aflat Cyprus Mail în primele ore ale dimineţii de luni. Personalul bazei a fost informat că o „dronă mică” a „lovit aerodromul” şi că autorităţile bazei au intervenit.
Nu au existat victime în urma atacului, dar au fost provocate „daune minore”.
Autorităţile bazei au dat instrucţiuni personalului să „rămână pe loc şi să aştepte instrucţiuni suplimentare”, avertizând că „ar putea exista un impact suplimentar”, având în vedere că în apropierea oraşului Limassol s-au auzit explozii şi sirene.
Rapoarte neconfirmate sugerează că drona care a lovit Ciprul ar putea fi un model Shahed 136 – o dronă de atac cu o singură direcţie, care a fost utilizată anterior atât în atacurile iraniene asupra Israelului, cât şi de armata rusă în timpul războiului cu Ucraina.
Anterior, cu puţin înainte de miezul nopţii, bazele britanice declaraseră o „ameninţare la adresa securităţii”.
Cyprus Mail a aflat, pe surse, că personalul bazei a fost informat despre ameninţare şi a primit instrucţiuni să „se întoarcă în cazărmi şi să rămână înăuntru până la noi instrucţiuni”. De asemenea, li s-a spus să „se îndepărteze de ferestre şi să se adăpostească în spatele sau sub mobilier solid şi robust” şi să aştepte instrucţiuni suplimentare.
Atacul vine după ce politicienii din Regatul Unit şi Cipru au oferit declaraţii contradictorii în legătură cu rachete iraniene care ar fi fost lansate în direcţia Ciprului sâmbătă seara. Duminică dimineaţă, ministrul britanic al apărării, John Healey, a declarat pentru canalul de televiziune Sky News că „au fost lansate două rachete în direcţia Ciprului”.
Pentagonul va ţine, în schimb, o conferinţă de presă pe tema operaţiunii SUA din Iran luni, la ora 8 dimineaţa (15:00, ora României), a anunţat Departamentul Apărării. Secretarul apărării Pete Hegseth şi preşedintele Comitetului şefilor de stat major, generalul Dan Caine, vor informa presa şi va fi pentru prima dată când membri de top ai administraţiei Trump vor vorbi public despre operaţiunea „Epic Fury”.
În interviul acordat New York Times, Trump a afirmat că războiul ar putea dura încă 4-5 săptămâni săptămâni, dacă va fi necesar, insistând că „nu va fi dificil” pentru Israel şi Statele Unite să menţină intensitatea luptei, chiar dacă a avertizat asupra posibilităţii unor victime americane suplimentare.
Potrivit The New York Times, în cele şase minute cât a durat discuţia telefonică, Trump a oferit câteva viziuni aparent contradictorii cu privire la modul în care puterea ar putea fi transferată unui nou guvern la Teheran. Printre opţiunile sugerate de el se număra un rezultat similar cu cel pe care l-a orchestrat în Venezuela, unde doar liderul suprem a fost înlăturat în timpul atacului militar american, iar restul guvernului a rămas în funcţie, dar dispus să colaboreze pragmatic cu Statele Unite.
Atacul asupra Iranului este considerat mult mai complex şi mai riscant decât operaţiunea de capturare a lui Nicolás Maduro, în parte deoarece conducerea Iranului supraveghează capacităţi militare extinse şi din cauza diviziunilor profunde din societatea iraniană cu privire la direcţia ţării. În plus, spre deosebire de Venezuela, Iranul a menţinut un program nuclear activ.
Interviul cu Donald Trump a părut să reflecte gradul de incertitudine al administraţiei sale cu privire la modul în care se vor desfăşura următoarele săptămâni, atât pe câmpul de luptă, cât şi în ceea ce priveşte crearea unui guvern de înlocuire la Teheran, scrie New York Times. Dar preşedintele a insistat că Pentagonul dispune de suficiente forţe, rachete şi bombe pentru a susţine atacul militar, „dacă va fi necesar”.
În timpul convorbirii telefonice, Donald Trump a spus că are „trei opţiuni foarte bune” cu privire la cine ar putea conduce Iranul, deşi a refuzat să le numească.
Duminică dimineaţă, Ali Larijani, oficialul iranian cu cel mai înalt rang în domeniul securităţii naţionale, a declarat că o comisie interimară va conduce ţara până la alegerea unui succesor al liderului suprem eliminat în atacul de sâmbătă.
Larijani a supervizat negocierile pentru un acord nuclear cu Statele Unite, care s-au încheiat brusc, iar în ianuarie a fost vizat de sancţiuni din partea administraţiei Trump pentru rolul său în reprimarea protestatarilor antiguvernamentali. Trump nu a răspuns la întrebarea dacă crede că Larijani ar putea conduce guvernul Iranului.
Preşedintele a oferit o serie de viziuni adesea inconsistente despre modul în care s-ar putea forma un nou guvern după asasinarea ayatollahului Ali Khamenei, care a condus ţara timp de mai bine de trei decenii până când a fost ucis în atacul aerian de sâmbătă.
Când a fost presat să vorbească despre planurile sale pentru o tranziţie a puterii, Trump a spus că speră ca forţele militare de elită ale Iranului – inclusiv ofiţerii duri ai Gărzilor Revoluţionare Islamice, care au avut o influenţă substanţială şi au profitat de regimul existent – să predea pur şi simplu armele populaţiei iraniene.
„Ceea ce am făcut în Venezuela, cred, este scenariul perfect, scenariul perfect”, a menţionat Trump, însă consilierii săi i-au spus că diferenţele enorme de cultură şi istorie fac practic imposibilă aplicarea la Teheran a strategiei utilizate în Venezuela – în care guvernul existent a fost menţinut în funcţie, după ce a acceptat să primească instrucţiuni de la Washington.
Cu toate acestea, Trump pare încântat de ideea de a utiliza un model similar celui din Venezuela în Iran. „Toată lumea şi-a păstrat locul de muncă, cu excepţia a două persoane”, a rezumat Trump rezultatul din Venezuela.