Reacția Rusiei după votul din PE privind aurul României de la Moscova. Traian Băsescu a explicat discuția avută cu Vladimir Putin pe subiect
Răsturnare privind aurul României. Rusia a reacționat prin ministrul de externe, Maria Zaharova, și prin fostul președinte Dmitri Medvedev, după ce Parlamentul European a votat joi, 14 martie, o rezoluție prin care România cere să i se restituie tezaurul din aur furat în 1918.
Totuși, oficialii de la Moscova spun că țara noastră vrea să-şi rezolve problemele economice pe seama Rusiei, a scris purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, pe Telegram, a informat joi dzen.ru, care citează mai multe media ruse, printre care RIA Novosti.
Reacția Rusiei după votul din PE privind aurul României de la Moscova
România încearcă să pună pe umerii Rusiei „datoriile sale fantomă” vechi de un secol, ca să amelioreze starea dezastruoasă a economiei sale naţionale, a adăugat Zaharova.
Ea a susţinut că datoriile României faţă de Rusia şi Uniunea Sovietică depăşesc, „potrivit calculelor experţilor”, de 20-25 de ori valoarea întregului tezaur românesc ce fusese predat Rusiei spre păstrare în anii 1916-1917.
Potrivit Komsomolskaia Pravda, care o citează pe Maria Zaharova, în 1949, Moscova „i-a iertat României aproape toată datoria sa pentru distrugerile provocate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”. Publicaţia rusă mai scrie că în 2022 România a cerut Rusiei plata a 4 miliarde de euro în contul tezaurului său.
Parlamentarii europeni au cerut joi dimineaţă la unison, în cadrul unei dezbateri emoţionale din plenul Parlamentului European, la Strasbourg, ca Rusia să returneze integral tezaurul României şi ca executivul UE şi alte instituţii europene abilitate să facă tot posibilul pentru a sprijini acest demers.
Dezbaterea, la care au participat în majoritate covârşitoare eurodeputaţi români, a reprezentat prima punere pe tapet în Parlamentul European a chestiunii tezaurului României însuşit ilegal de Rusia.
Traian Băsescu a explicat discuția avută cu Vladimir Putin pe subiect
Într-o discuție despre tezaurul național al României care se află în posesia Rusiei, Traian Băsescu, fostul președinte al României, a făcut dezvăluiri explozive la B1 TV legate de acest subiect sensibil. În timpul unei întâlniri la Strasbourg, Băsescu a subliniat faptul că valoarea tezaurului este mult mai mare decât se credea inițial.
Potrivit declarațiilor sale, tonelajul de monede de aur din tezaurul românesc este mult mai prețios decât lingourile de aur, datorită vechimii și valorii lor istorice. Acest aspect complică și mai mult estimarea exactă a valorii acestui tezaur, având în vedere volatilitatea pieței aurului. Traian Băsescu a adus în discuție și istoricul tezaurului, arătând că o parte din bunurile culturale și istorice au fost restituite în trecut, dar rezerva de aur a României, în principal constând din monede de aur, rămâne un subiect nerezolvat.
„Rezerva de aur a României constă din 91,5 tone de aur fin în monede, în cea mai mare parte. De ce trebuie specificat că e vorba de monede? Pentru că valoarea e mult mai mare decât a aurului în lingouri. Sunt monede de valoare cu vechime de 300, de 400, de 500 de ani, de 100 de ani, deci sunt monede vechi. De aceea cele 91,5 tone de aur fin reprezintă o valoare greu de cuantificat în momentul de față, pe o piață în care au aurul joacă sus și jos”, a spus Băsescu.
Ce i-a spus Putin lui Băsescu despre tezaurul românesc
În ceea ce privește discuția cu președintele rus Vladimir Putin, Băsescu a dezvăluit că acesta a susținut că nu are cunoștință despre tezaurul românesc. Această declarație vine în contradicție cu revendicările României și cu istoricul documentar care atestă existența și predarea tezaurului către autoritățile ruse.
„Am vorbit (n.r. cu Putin) când am făcut vizita la Moscova și mi-a spus că nu se găsește (n.r. despre tezaur). Ăsta e răspunsul lui Putin”, a spus Băsescu.
Cu toate acestea, Traian Băsescu a subliniat hotărârea României de a continua lupta pentru recuperarea tezaurului, chiar dacă dialogul cu Rusia se dovedește dificil. Rezoluția adoptată recent de Parlamentul European susține eforturile României și evidențiază gravitatea situației, considerând refuzul Rusiei de a restitui tezaurul ca o însușire ilegală a rezervelor de aur ale unei țări suverane.
Dmitri Medvedev a intervenit și el
Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a reacționat virulent vineri față de decizia UE de a cere Rusiei să restituie Tezaurul României, afirmând că „românii nu sunt o națiune” și că solicitarea este o „obrăznicie”, relatează TASS.
„Românii, după cum se știe, nu sunt o națiune, ci un mod de viață. Părea că nu ne mai poate surprinde nimic. Liderii europeni – idioți, slabi, nimicuri. Dar nu, ne-au dat un motiv din nou. Vor să returneze aurul României”, a scris Medvedev într-o postare făcută pe pagina sa de Vkontakte, echivalentul rusesc al Facebook.
Medvedev afirmă că „românii nu sunt o națiune” este un citat din filmul rusesc „Brat 2” (2000) al regizorului răposat Alexei Balabanov.
Fostul președinte și premier rus mai spune în postarea sa că guvernul sovietic a naționalizat în 1918 tezaurul României pentru „comportamentul necorespunzător” al României și că ulterior țara noastră a refuzat să „plătească datoriile” sale către „Imperiului Sovietic”.
„România a acceptat acest lucru și apoi a primit de la noi renunțarea la reparațiile pentru perioada sa nazistă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ei bine, acum, din nou, apetitul s-a reînviat la diferiți idioți din Parlamentul European”, și-a continuat el mesajul.
„Ei bine, chiar nu știu ce să răspund la o asemenea obraznicie. UE a furat active de 300 de miliarde de dolari de la Rusia și cere să returneze aurul României”, a mai notat Medvedev, cu referire la activele rusești înghețate de blocul comunitar.
Eurodeputații au cerut joi Rusiei restituirea aurului României
Eurodeputaţii au cerut joi dimineaţă la unison, în cadrul unei dezbateri emoţionale din cadrul Parlamentului European, ca Rusia să returneze integral tezaurul României şi ca executivul UE şi alte instituţii europene abilitate să facă tot posibilul pentru a sprijini acest demers, transmite Agerpres.
Dezbaterea, la care au participat în majoritate covârşitoare eurodeputaţi români, a reprezentat prima punere pe tapet a chestiunii tezaurului României însuşit ilegal de Rusia în Parlamentul European. Comisarul european pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, a declarat în cuvântul său introductiv că vorbeşte în numele Înaltului Reprezentant UE pentru acţiune externă şi politica de securitate, Josep Borrell.
„Aţi invitat Comisia Europeană să ia cuvântul în legătură cu returnarea tezaurului naţional al României de către Rusia. Tezaurul a fost transferat imperiului ţarist pentru a fi protejat, însă nu a fost returnat niciodată în întregime României, nici de URSS, nici de Federaţia Rusă”, a reamintit înaltul oficial UE.
„Uniunea Europeană e pregătită să sprijine autorităţile române în recuperarea integrală a tezaurului dacă acestea o vor solicita”, a subliniat Elisa Ferreira. Ea a atras însă atenţia că „războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei a dus la suspendarea mecanismelor de cooperare” cu Moscova.
Eurodeputatul Eugen Tomac le-a mulţumit eurodeputaţilor pentru sprijinul acordat pentru organizarea dezbaterii şi adoptarea unei rezoluţii şi în special lui Traian Băsescu pentru că a coordonat miercuri negocierile „pentru a avea un document cu valoare istorică în PE”.
„Sunt onorat că avem în PE o dezbatere dedicată exclusiv acestui subiect, întrucât este unic în istoria relaţiilor internaţionale”, a spus Tomac, care a vorbit în numele grupului Partidului Popular European.
„O parte din bunurile culturale şi religioase au fost returnate în perioada sovietică, însă aurul României este şi astăzi sechestrat în Rusia, peste 91,5 tone de aur”, a reamintit el.
„Cine dacă nu Rusia se pricepe să dezinformeze, să denatureze trecutul, să fure teritorii?”, a întrebat el retoric în plenul PE.
Rusia și-a însușit aurul României încă din 1918
În baza unui acord cu Rusia, țară aliată pe atunci, România a trimis la Moscova în decembrie 1916 şi în iulie 1917 nu mai puțin de 91,5 tone de aur fin. Angajamentul semnat prevedea ca aurul să fie returnat la cererea proprietarului, lucru care nu s-a mai întâmplat. În decursul anilor, țara noastră a întreprins mai multe demersuri oficiale pentru recuperarea Tezaurului de la Moscova, numai că demersurile s-au lovit de opacitatea Moscovei.
Ca istoric al tezaurului. primul transport a avut loc în decembrie 1916 și a inclus 1738 de casete cu Tezaurul Băncii Naționale a României (1735 cu monede și trei cu lingouri) și două casete cu bijuteriile Reginei Maria. Aurul BNR valora 314,5 milioane lei, iar bijuteriile Reginei 7 milioane lei.
Mai multe transporturi au ajuns spre Moscova
În vara anului 1917, autoritățile române de la Iași se așteptau la o ofensivă militară de proporții a Puterilor Centrale și, în acest context tensionat, a avut loc al doilea transport al Tezaurului României la Moscova. De această dată, trenul care a plecat la Moscova a dus atât valori ale Băncii Naționale a României, cât și ale altor instituții (Academia Română, Casa de Depuneri și Consemnațiuni și alte bănci, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național de Antichități, Pinacoteca Statului, ministere, mănăstiri).
În cele trei vagoane cu valori ale BNR, care au fost depozitate tot în sala Armelor, la Kremlin, potrivit protocolului semnat și de această dată de reprezentatul rus, ministrul român de finanțe și reprezentanții BNR, s-au aflat: „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhivele și cărțile sale, actele sale etc., ca și partea în aur din depozitele sale în metale, proprietatea sa privată”. Valoarea totală a valorilor românești transportate la Moscova în iulie 1917 a fost de 7,5 miliarde lei, din care valorile din cele trei vagoane ale BNR au fost evaluate la 1,5 miliarde lei, din care 575 000 lei reprezentau aurul.
În ceea ce privește aurul, în total, în decembrie 1916 și iulie 1917, Banca Națională a României a depus la Moscova 91,48 tone de aur fin.
