UPDATE: Curtea Constituțională a admis sesizarea ÎCCJ privind reforma pensiilor magistraților. Legea, declarată neconstituțională. Care ar fi motivul
Reforma pensiilor magistraţilor se află, luni, 20 octombrie, din nou pe masa Curţii Constituţionale, după două amânări, judecătorii CCR fiind aşteptaţi să dea un verdict şi pe proiectul privind măsurile fiscale, din pachetul doi de redresare a deficitului.
UPDATE: Curtea Constituţională a admis sesizarea ÎCCJ privind reforma pensiilor magistraţilor
Curtea Constituţională a admis, luni, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a anunţat instituţia.
Legea ar fi putut fi declarată neconstituțională pe motiv de formă, pentru că Guvernul nu ar fi așteptat 30 de zile avizul CSM. Totuși, în acest caz, legea poate fi adoptată din nou cu aceleași prevederi.
CCR a precizat într-o informare de presă că a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, fără a preciza însă motivul. Majoritatea de 5 judecători CCR ar fi în favoarea admiterii sesizării, au precizat aceleași surse.
Aceștia ar viza lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), astfel că verdictul de neconstituționalitate ar urma să fie dat pe motive extrinseci, care nu vizează aspectele reformei, potrivit surselor G4Media.
Din acest motiv, o astfel de decizie a CCR permite reluarea procesului de adoptare a proiectului. La acest moment, nu se știe dacă Guvernul va merge din nou pe angajarea răspunderii în Parlament sau dacă va trimite proiectul în Parlament, pentru adoptare în procedura obișnuită, care presupune dezbaterea și eventual modificarea în Legislativ.
Obiecția Înaltei Curți, care este discutată de CCR, vizează faptul că CSM ar fi avut prea puțin timp ca să evalueze proiectul de lege și să-și formuleze un punct de vedere. Avizul CSM trebuie dat, potrivit legii, în maximum 30 de zile, dar jurisprudența CCR a precizat în mai multe rânduri că intervalul trebuie să fie „rezonabil”.
CSM a luat act pentru prima dată de prevederile acestei legi pe 29 iulie, când, în virtutea colaborării instituționale, i-a fost prezentat un tabel cu principalele modificări și i-a fost solicitat un punct de vedere. CSM a refuzat însă să-l exprime, pe motiv că nu dorește să analizeze decât proiecte de lege ca atare, și nu drafturi.
Potrivit unor surse din Ministerul Muncii, pe 20 august, ministerul condus de Petre Florin Manole (PSD) a solicitat formal un punct de vedere asupra proiectului de lege – dar nu un aviz, așa cum spune legea. Două zile mai târziu, o persoană din Executiv a observat „eroarea onomastică” și a cerut să fie solicitat de la CSM un aviz, și nu un punct de vedere. La această solicitare, CSM nu a mai răspuns deloc, argumentând că a mai rămas prea puțin timp și trebuie să consulte mai întâi adunările generale ale judecătorilor și procurorilor.
Pe 29 august, Guvernul a adoptat în ședință proiectul pe care și-a asumat răspunderea în Parlament pe 1 septembrie. CCR a amânat până acum de două ori verdictul în privința acestei legi.
Știre inițială
Reforma pensiilor magistraților ajunge iar pe masa CCR, după două amânări
Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost amânată de CCR pentru 20 octombrie, la fel şi Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Până în prezent, judecătorii CCR au respins obiecţiile de neconstituţionalitate depuse de parlamentarii din Opoziţie, pe Legea privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome, legea privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome şi Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.
De asemenea, legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care aduce modificări substanţiale condiţiilor de pensionare pentru magistraţi, a fost atacată la CCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, în 4 septembrie, să sesizeze CCR cu privire la legea care modifică regimul pensiilor, decizia fiind luată cu unanimitate.
”Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, arăta ICCJ, într-un comunicat de presă. Instanţa supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor ”încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
”Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, se arăta în documentul citat.
Ce spun politicienii despre deciziile CCR
Premierul Ilie Bolojan a vorbit, la începutul acestei luni despre ideea unei demisii în urma unei eventuale decizii de neconstituţionalitate a legii care modifică pensiile magistraţilor. „Dacă se va pune o astfel de problemă vreodată, voi anunţa eu această situaţie, dar nu se pune o astfel de problemă în momentul de faţă”, a spus Bolojan.
Întrebat dacă mai ia în calcul demisia în situaţia în care CCR declară neconstituţională legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor, premierul Ilie Bolojan a răspuns: „Să ştiţi că eu nu am spus asta, am spus că în condiţiile în care vii cu proiecte de lege importante care nu sunt validate, ai o problemă de legitimitate de a lua alte măsuri. Dar dacă se va pune vreo astfel de problemă vreodată, voi anunţa eu această situaţie, dar nu se pune o astfel de problemă în momentul de faţă” .
Bolojan s-a declarat optimist că decizia CCR va fi una în urma căreia actul normativ va intra în vigoare.
Nicușor Dan nu îi cere demisia lui Bolojan dacă legea e declarată neconstituțională
Preşedintele Nicuşor Dan, susţine că premierul Ilie Bolojan nu ar trebui să demisioneze din funcţie dacă legea privind pensiile magistraţilor va pica la Curtea Constituţională, el apreciind că actuala coaliţie va funcţiona cel puţin un an sau doi.
Întrebat dacă premierul ar trebui să plece din funcţie dacă legea privind pensiile magistraţilor va fi respinsă de CCR, Nicuşor Dan a răspuns, luni, pentru stirileprotv.ro. că ”nu este cazul unei demisii” şi că i-a transmis acest lucru premierului Bolojan.
”Dreptul nu este o ştiinţă exactă. Există interpretări, pentru că dreptul foloseşte limbajul comun, iar în limbajul comun există ambiguităţi, în textele de lege există ambiguităţi, în Constituţie există interpretări care pot să fie diferite. N-a fost o reavoinţă”, a afirmat Nicuşor Dan.
Şi preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că nu orice propunere a Guvernului sau a politicienilor este obligatoriu să fie constituţională. ”Atunci nu mai avem Curte Constituţională”, crede Grindeanu, adâugând, de asemenea, că nu trebuie să pice Guvernul de fiecare dată când CCR respinge o lege.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor spune că va fi o discuţie în coaliţie, dacă CCR respinge reforma pensiillor magistraţilor, el arătând că în privinţa legitimităţii morale, acolo vor avea o problemă, fiindcă a fost singura iniţiativă care, cel puţin până acum, înseamnă o reformă mai profundă. ”E greu să mergi în faţa oamenilor şi să ştii că punem povară pe toată societatea, dar o clasă privilegiată nu poate fi atinsă în niciun fel, niciodată de nimic”, a mai spus el.
