NEWS

Republica Nagorno-Karabah va înceta să mai existe de la 1 ianuarie 2024. A început deja un exod în masă al armenilor din această regiune

Republica Nagorno-Karabah va înceta să mai existe de la 1 ianuarie 2024. A început deja un exod în masă al armenilor din această regiune
sursa: Antena3.ro

Președintele autoproclamatei Republici Nagorno-Karabah din Armenia, Samvel Shahramanyan, a semnat un decret de dizolvare a tuturor instituțiilor de stat începând cu 1 ianuarie 2024, au anunțat joi autoritățile armeene din Karabakh.

Republica autoproclamată va înceta să mai existe din acea zi, se arată în decret, transmite Reuters. Republica autoproclamată Nagorno Karabah şi-a anunţat joi autodizolvarea sa şi a tuturor instituţiilor sale – începând de la 1 ianuarie 2024 -, la o săptămână după o ofensivă-fulger victorioasă a Azerbaidjanului, în urma a 30 de ani de conflict.

Republica Nagorno-Karabah urmează să dispară oficial

Liderul acestei enclave secesioniste azere, Samvel Şahramanian anunţă, în acest decret, dizolvarea ”tuturor instituţiilor guvernamentale şi organizaţiilor (…) la 1 ianuarie 2024” şi stabileşte că, prin urmare, ”Republica Nagorno Karabah (Arţah) încetează să existe”.

Între timp, premierul armean Nikol Paşinian îndeamnă joi comunitatea internaţională să acţioneze şi să pedepsească Azerbaidjanul pe care-l acuză de o ”epurare etnică” în enclava separatistă azeră Nagorno Karabah, relatează AFP.

”Dacă condamnările (comunităţii internaţionale) nu sunt urmate de decizii politice şi juridica adecvate, atunci aceste condamnări vor deveni acte de consimţământ faţă de aceea ce se petrece”, denunţă Nikol Paşinian.

Erevanul anunţă că este pregătit să primească refugiaţi din Nagorno Karabah pe teritoriul armean.

”Statul furnizează o cazare convenabilă tuturor celor care nu au un loc de reşedinţă prestabilit”, a anunţat într-un comunicat Guvernul armean.

Jumătate dintre locuitorii regiunii au fugit deja în Armenia

Între timp, în doar o săptămână, aproape jumătate dintre locuitorii din Nagorno Karabah au fugit în Armenia. Autorităţile armene au anunţat joi că 65.036 de refugiaţi au intrat în ţară din enclava separatistă azeră Nagorno Karabah – reprezentând peste jumătate din populaţia acestei zone secesioniste în care Azerbaidjanul a desfăşurat o ofensivă-fulger săptămâna trecută.

Astfel, azerii au deschis singurul drum care leagă enclava de Armenia, la patru zile după ce separatiștii s-au predat. A fost semnat și un acord de încetare a focului care stabilește că enclava Nagorno-Karabah trece sub controlul Azerbaidjanului. Operaţiunea militară a stârnit temerile armenilor că autoritățile din Baku ar putea folosi acum forţa pentru a crea un coridor prin Armenia către o altă enclavă din Azerbaidjan. Un consilier al președintelui azer a spus că nu există această intenție.

Zeci de mii de etnici armeni se refugiau miercuri din Nagorno-Karabah în Armenia, după ce Azerbaidjanul a preluat în urmă cu o săptămână controlul regiunii muntoase separatiste, relatează Reuters.

Cei 120.000 de etnici armeni din Nagorno-Karabah vor pleca în Armenia întrucât nu vor să trăiască în cadrul Azerbaidjanului şi se tem de o epurare etnică, a declarat – duminică- conducerea regiunii.

Anterior, premierul armean Nikol Pashinyan declarase că armenii din Karabah vor părăsi probabil regiunea şi că Armenia este pregătită să îi primească, în urma unei înfrângeri suferite săptămâna trecută în faţa Azerbaidjanului într-un conflict care datează de la prăbuşirea Uniunii Sovietice. Armenia afirmă că peste 200 de persoane au fost ucise şi 400 rănite în rccenta operaţiune militară azeră. Soarta populaţiei de etnie armeană a stârnit îngrijorare la Moscova, Washington şi Bruxelles.

Zona, extrem de disputată de sute de ani

Nagorno-Karabah, numit de armeni Arţah, se află într-o zonă care, de-a lungul secolelor, s-a aflat sub stăpânirea perşilor, turcilor, ruşilor, otomanilor şi sovieticilor. A fost revendicat atât de Azerbaidjan, cât şi de Armenia după căderea Imperiului Rus în 1917.

În perioada sovietică, a fost desemnată ca regiune autonomă în cadrul Azerbaidjanului. Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, etnicii armenii din Nagorno-Karabah au ieşit de sub controlul Baku şi au capturat teritoriile învecinate în ceea ce este cunoscut sub numele de primul război din Karabah. În perioada 1988-1994, aproximativ 30.000 de persoane au fost ucise şi peste un milion de oameni, majoritatea azeri, au fost strămutaţi.

În 2020, după zeci de ani de ciocniri, Azerbaidjanul, sprijinit de Turcia, a câştigat un al doilea război decisiv de 44 de zile în Karabah, recâştigând teritorii din enclavă şi din împrejurimi. Acest război s-a încheiat cu un acord de pace mediat de Rusia, pe care armenii o acuză că nu l-a garantat.

Autorităţile armene din regiune au declarat sâmbătă seara că aproximativ 150 de tone de mărfuri umanitare din Rusia şi alte 65 de tone de făină transportate de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii au sosit în regiune.

[email protected] - Claudiu Popa este jurnalist, fotograf și țăran în timpul liber. Cochetează cu presa încă din liceu, când a scris la ziarele Informația Prahovei sau Actualitatea Prahoveană. ... vezi toate articolele