Restricții de circulație pentru procesiunile religioase de joi pentru Sfântul Dimitrie cel Nou. Trafic blocat în București
Traficul rutier din Capitală va fi restricționat joi în anumite zone din cauza procesiunilor religioase de la sărbătoarea Sf. Dimitrie cel Nou, evenimente care vor implica închiderea temporară a unor artere rutiere.
Astfel, astăzi, 23 octombrie, vor fi restricții de circulație între orele 12:00 şi 13:00, pe traseul procesiunilor religioase organizate de Patriarhia Română cu ocazia sărbătoririi „Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor”.
Trafic rutier restricționat în Capitală
Procesiunile vor avea loc traseul Platoul Catedralei Patriarhale – strada Patriarhiei – bulevardul Regina Maria – Aleea Dealul Mitropoliei şi de la Biserica Sf. Spiridon cel Nou – Calea Şerban Vodă – strada Bibescu Vodă – Aleea Dealul Mitropoliei.
„Pentru buna desfăşurare a evenimentului, traficul rutier va fi restricţionat în data de 23 octombrie, pe durata desfăşurării procesiunilor, pe traseele de deplasare menţionate mai sus, precum şi pe străzile care acced în acestea”, informează Brigada Rutieră a Capitalei.
Totodată, se va interzice staţionarea autovehiculelor pe Dealul Mitropoliei, sensul de urcare, precum şi pe platoul de la baza Aleii Dealul Mitropoliei şi pe strada Regina Maria, respectiv strada 11 Iunie pe trotuar.
Recomandări de la Brigada de Polițe Rutieră
Brigada Rutieră solicită conducătorilor de autovehicule să respecte semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţiştilor rutieri, să evite să circule, pe cât posibil, în perimetrul adiacent locului de desfăşurare a evenimentului, să reducă viteza atunci când trec pe lângă grupurile de credincioşi şi să evite pe timpul deplasării manifestările de natură a pune în pericol siguranţa lor, dar şi a celorlalţi participanţi la trafic şi să nu oprească ori să staţioneze decât în locurile special amenajate sau cât mai departe de locul de desfăşurare a evenimentului.
Procesiunile religioase de joi pentru Sfântul Dimitrie cel Nou
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou (Basarabov) este sfântul ocrotitor al cetății Bucureștilor, canonizat în anul 1955 de către Biserica Ortodoxă Română. Surse importante menționează că Sfântul Dimitrie s-a născut în timpul împăraților vlaho-bulgari Petru și Asan (secolul al XIII-lea), în satul Basarbovo din Bulgaria.
Între anii 1768-1774, fiind război între ruși și turci, armatele rusești au trecut Dunărea și au ocupat mai multe ținuturi bulgărești, printre care și satul Basarbovo. Generalul rus Ivan Saltîkov, auzind de moaștele Cuviosului, a poruncit să le trimită în Rusia, dar un credincios român cu numele Hagi Dimitrie l-a rugat pe general să nu înstrăineze sfintele moaște, ci să le dăruiască Valahiei ca mângâiere pentru tot ce au pătimit românii din pricina războiului. Sfintele moaște ale Sfântului Dimitrie au ajuns pe pământ românesc, fiind așezate în biserica Mitropoliei de la București la 13 iulie 1774. Generalul Saltîkov a luat totuși mâna cea dreaptă a sfântului și a trimis-o la Kiev, unde se păstrează și astăzi în Lavra Pecerska[7].
În noaptea de 17 februarie 1918, în timpul ocupației capitalei din timpul primului război mondial, clopotele au răsunat anunțând dispariția moaștelor Sfântului Dimitrie din biserica Mitropoliei de la București. Câțiva soldați bulgari au furat racla cu moaștele Sfântului vrând să le treacă dincolo de Dunăre. Planurile acestora au fost în scurt timp demascate și Sfântul Dimitrie s-a întors în București, la locul său de cinste. Credincioșii bucureșteni s-au adunat atunci cu zecile de mii, întrucât Sfântul era considerat ocrotitorul cetății Bucureștilor și era foarte iubit pentru că făcea multe minuni și salvase orașul de multe năpaste.
Bucureștenii, salvați de o epidemie de ciumă
Amintim aici de epidemia de ciumă dintre anii 1813 și 1814, care a izbucnit în a doua zi de domnie a lui Caragea, despre care se spune că a decimat jumătate din locuitorii Bucureștiului și aproximativ 70 000 de persoane la nivelul întregii țări. Lipsiți de orice ajutor, bucureștenii au strigat la Sfântul Ocrotitor al Bucureștilor, iar acesta nu i-a lăsat fără răspuns, căci după ce a fost purtat în procesiune prin oraș și s-au făcut rugăciuni, boala ciumei a încetat. Locotenent-colonelul Dimitrie Papazoglu descrie cu detalii acele vremuri: Putem mărturisi, în frica lui Dumnezeu, că am văzut cu ochii noștri minunile săvârșite de acest Sfânt. (…) La 1815, fiind foarte întinsă această teribilă epidemie în Capitală, au scos pe Sfântul și, după ce au ocolit cu el Capitala, l-au poprit în mijlocul târgului, unde s-au citit rugăciuni către Sfânt. Din acea zi, epidemia a început a scădea treptat și Capitala a scăpat de acel flagel.
Ploi pe timp de secetă
În anul 1827, când a fost o secetă teribilă, mitropolitul împreună cu un sobor de preoți au scos în procesiune sfintele moaște ale Cuviosului Dimitrie și chiar în acea zi a început o ploaie torențială, care a ținut trei zile și a salvat orașul de foamete. Sfântul a mijlocit și pentru vindecarea de holeră din anul 1831, când guvernator al Țării Românești era generalul Pavel Kiseleff: Pe la finele lunii septembrie, ordonă generalul Kiseleff a se face sfeștania mare în câmpul Filaretului, aducându-se Sfântul din Mitropolie.
Cu toții s-au pus în genunchi, toată generalimea, soldații, clerul, boierii și poporul, cei mai mulți zicând rugăciunile cu lacrimi în ochi. În urmă sărutându-se de toți sfintele moaște, sau întors în deal la Mitropolie toți generalii și mitropolitul, pe jos și între rândurile batalioanelor, și intrară pe poarta Mitropoliei pe din dos; lăsară pe Sfântul în biserică și detașamentele plecară pe la locurile lor. O, minune! pe la 10 octombrie a scăzut repede numărul morților, care până atunci crescuse îngrozitor, până la 100-160 pe zi. Mărturisesc că minunea asta a fost văzută de mine.
Sfântul Dimitrie cel Nou a fost proclamat ocrotitor al Bucureștilor în anul 1792
Sfântul Dimitrie cel Nou a fost proclamat ocrotitor al Bucureștilor în anul 1792, în vremea Mitropolitului Filaret al II-lea (1792-1793). Datorită cinstirii sale, Patriarhul Justinian Marina a propus Sfântului Sinod generalizarea cultului său în Biserica Ortodoxă Română și a proclamat canonizarea Sfântului Dimitrie în anul 1955. Biserica Ortodoxă Română și cea Bulgară îl prăznuiesc la data de 27 octombrie, zi în care racla cu sfintele sale moaște este așezată spre închinare credincioșilor pe Dealul Mitropoliei, într-un frumos baldachin împodobit cu flori.
