Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a cerut vineri ca trupele ucrainene să se retragă din estul Ucrainei, înaintea întâlnirii trilaterale dintre Moscova, Kiev și Washington de la Abu Dhabi, prima de acest fel de până acum, de la începutul invaziei ruse de acum patru ani. Autoritățile ruse consideră că aceasta este o condiţie necesară pentru găsirea unei soluţii la conflict.
„Forţele armate ucrainene trebuie să părăsească Donbas, trebuie să se retragă. Este o condiţie foarte importantă”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
„Fără soluţionarea problemei teritoriale (…) este inutil să sperăm la încheierea unui acord pe termen lung”, a adăugat el.
Kremlinul consideră că nu este oportun să dezvăluie conţinutul „formulei Anchorage” – locul din Alaska unde s-au întâlnit faţă în faţă, în august anul trecut, preşedinţii Donald Trump şi Vladimir Putin, în încercarea de a pune capăt războiului.
„Desigur, nu dorim să intrăm în detalii publice cu privire la prevederile care sunt discutate. Prin urmare, nu vă pot şi nu vă voi spune ce formulă se înţelege prin „formula Anchorage”. Considerăm că nu este oportun”, a declarat, vineri, jurnaliştilor Dmitri Peskov, citat de agenţia de stat TASS.
Peskov a precizat că Rusia este reprezentată la negocierile trilaterale de la Abu Dhabi exclusiv de militari.
„Sunt militari, sunt reprezentanţi ai Ministerului Apărării. Nu vom dezvălui încă numele lor. Sunt toţi militari. Este un grup de lucru pe probleme de securitate, vor fi primele negocieri”, a spus Peskov.
Ora exactă a întâlnirii grupului trilateral la Abu Dhabi va fi stabilită „pe măsură ce sosesc” delegaţiile, dar negocierile vor avea loc astăzi (vineri) şi, dacă va fi necesar, şi mâine (sâmbătă), a comunicat Peskov.
De asemenea, o întâlnire între trimisul lui Putin, Kirill Dmitriev, şi trimisul special al preşedintelui SUA, Steve Witkoff, în calitate de conducători ai grupului de lucru bilateral ruso-american pe probleme economice, va avea loc la Abu Dhabi pe 23 sau 24 ianuarie, a mai spus Peksov.
Preşedintele rus Vladimir Putin câştigă mai mult timp pentru a continua războiul cu Ucraina pentru al cincilea an consecutiv acceptând să participe vineri la o reuniune pe teme de securitate în format tripartit cu Statele Unite şi Ucraina în Emiratele Arabe Unite, fără a se angaja la un armistiţiu, comentează vineri EFE.
Acesta a fost singurul rezultat concret al celor 3 ore şi 40 de minute de discuţii desfăşurate vineri dimineaţă la Kremlin cu emisarii Casei Albe, Steve Witkoff şi Jared Kushner. La fel ca în precedentele şase întâlniri, Kremlinul nu şi-a schimbat poziţia.
Preşedintele SUA, Donald Trump, afirmase în cadrul Forumului de la Davos că liderii celor două ţări implicate în conflict ar fi nişte „proşti” dacă nu ar face concesii şi nu ar accepta planul său de pace.
Preşedintele Putin a acceptat să trimită o delegaţie oficială la Abu Dhabi condusă de un militar de rang înalt, dar nu s-a angajat la nimic altceva, spre disperarea preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, a cărui ţară suferă enorm din cauza atacurilor masive ruseşti asupra infrastructurii energetice care au lăsat milioane de locuitori fără electricitate şi încălzire în plină iarnă.
Autorităţile de la Kiev estimează că sute de mii de locuitori ai Kievului au părăsit oraşul în ultimele săptămâni deoarece în locuinţele lor temperaturile sunt în jur de 0 grade Celsisus.
Preşedintele Zelenski, care s-a întâlnit joi la Davos cu Donald Trump, s-a arătat convins că punctul central al reuniunii trilaterale va fi împărţirea Donbasului, unde ucrainenii încă controlează mai mult de o cincime din regiunea Doneţk.
„Toţi vorbim despre o chestiune care este cea mai dificilă şi încă nu este rezolvată. Cred că în întâlnirile trilaterale părţile ar putea să îşi prezinte reciproc propunerile. Totul se învârte în jurul teritoriului”, a declarat Zelenski într-o conferinţă de presă organizată după intervenţia sa la Forumul Economic de la Davos.
Kievul va trimite în Emirate o echipă de negociatori din care fac parte, printre alţii, şeful biroului prezidenţial, Kirilo Budanov, liderul grupului parlamentar al partidului preşedintelui, David Arahamia, şi şeful Consiliului pentru Securitate Naţională, Rustem Umerov.
De asemenea, Putin le-a propus lui Witkoff şi Kushner ca restul activelor ruseşti din SUA, care se ridică la aproximativ cinci miliarde de dolari, să fie folosite ca despăgubire pentru reconstrucţia teritoriilor ucrainene devastate de acţiunile militare din ultimii patru ani, desigur, „după semnarea unui acord de pace între Rusia şi Ucraina”.
Este prima dată când Moscova se arată dispusă să ofere despăgubiri Kievului, deşi această sumă pare complet insuficientă, deoarece marea majoritate a activelor ruseşti îngheţate, peste 234 de miliarde de dolari, se află în Europa.