Revin controalele la granițe în Schengen. Mai multe țări au început să înăsprească acțiunile de control la frontieră, iar reprezentanții acestora insistă că măsurile sunt necesare, având în vedere criza migrației cu care se confruntă în acest moment Uniunea Europeană.
Unul dintre principiile fundamentale ale Acordului Schengen este libertatea de mișcare a cetățenilor, adică lipsa controalelor la frontierele interne ale grupului.
Totuși, în tratat există clauze care prevăd instituirea temporară a controalelor la frontieră, în primul rând atunci când există o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne.
Motivul invocat de țările care au venit cu astfel de controale e criza migrației, care a provocat dispute interne în interiorul UE.
Pe parcursul anului, cel puțin șapte state Schengen au recurs la asemenea măsuri.
Efect de domino „Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă aceste controale la frontieră în cazul unei amenințări grave la adresa securității lor naționale, cu condiția ca măsura să fie necesară în ultimă instanță și să fie temporară.
Acum statele Schengen interpretează aceste condiții într-un mod foarte larg”, crede Eugenio Cusumano , profesor asociat de științe politice la Universitatea din Messina, citat de Euronews.
Potrivit lui Cusumano, în această situație se creează un „efect de domino”, unde vecinii statului care a luat aceste măsuri îi urmează, la rândul lor, exemplul.
„Restabilirea controalelor la frontieră este folosită ca un semnal pentru public – guvernul este dur cu migrația”, spune Cusumano, menționând că aceasta este o strategie foarte atractivă într-un moment în care mesajul populist e diseminat la scară largă. „Ceea ce vedem acum este un alt exemplu de fragilitate a zonei Schengen.
Germania și alte state membre reintroduc controalele la frontieră. Acest lucru se întâmplă din mai multe motive, inclusiv politice. În special, are legătură cu viitoarele alegeri. la nivel local și național, se pune presiune asupra guvernelor centrale”, spune Alberto-Horst Neidhardt , șeful programului de migrație la Centrul pentru Politică Europeană.
Un alt motiv e legat de sosirea unui număr mare de migranți în țările din sudul Europei, a spus el. Datorită controalelor laxe, refugiații se deplasează liber pe tot continentul, iar unele țări din UE au înregistrat o creștere bruscă a cererilor de azil în ultimele luni. Germania face parte din aceste state.
Berlinul a anunțat, săptămâna trecută, reluarea controalelor la frontieră cu Polonia și Cehia, menționând tocmai lupta împotriva imigranților ilegali și traficanților de persoane.
De asemenea, Slovenia își intensifică supravegherea punctelor de trecere a frontierei cu Croația, care a aderat recent la zona Schengen.
Două țări UE – Bulgaria și România – așteaptă de mai bine de 15 ani să li se permită să se alăture grupului Schengen.
Unii analiști cred, la fel cum speră și Bucureștiul, că situația va fi tranșată chiar anul acesta, iar celor două state li se va permite accesul în spațiul european fără control la frontiere.
Parlamentul European a îndemnat în repetate rânduri guvernele țărilor grupului să fie de acord ca Bulgaria și România să adere la Schengen cât mai curând posibil, menționând că acestea au îndeplinit deja toate cerințele necesare.
În septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susținea, în discursul privind starea Uniunii, că acest lucru ar trebui făcut „fără întârziere”.
Pentru ca noi membri să fie acceptați în spațiul Schengen e nevoie de un vot favorabil din partea tuturor țărilor care fac parte deja din grup. Austria ne ține încă la poarta Schengen România trebuie să facă presiuni pe toate planurile pentru a fi acceptată în Schengen
În octombrie și la începutul lunii decembrie, vor mai avea loc două reuniuni ale Consiliului JAI, iar România speră ca subiectul aderării la Schengen să fie inclus pe ordinea de zi.