NEWS

România cumpără sisteme de apărare antiaeriană. Contracte de 10 miliarde de lei

România cumpără sisteme de apărare antiaeriană. Contracte de 10 miliarde de lei
Sursă foto: euro-sd.com

Armata vrea să cumpere sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune SHORAD/VSHORAD. Achiziția ne va costa aproape 10 miliarde de lei și completează sistemele cu rază lungă Patriot.

România cumpără sisteme de apărare antiaeriană

Romtehnica, companie de stat aflată în subordinea Ministerului Apărării, a lansat în SICAP un contract de 9,48 miliarde lei pentru achiziția de sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune SHORAD/VSHORAD – rachete sol-aer de ultimă generație.

Contractul se întinde pe șapte ani, din care livrarea se face în cinci iar garanția se întinde pe cel puțin alți doi ani. Achiziția este finanțată de la buget.

„Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD” care cuprinde două sisteme de arme integrate, respectiv un sistem SHORAD și un sistem VSHORAD, fiecare dintre acestea trebuind să fie organizat pe următoarele șapte subsiteme, astfel:

a. subsistemul de comandă-control-comunicații-calculatoare și informații (C4I);

b. subsistemul de asigurare cu date (senzori);

c. subsistemul de lovire/de arme;

d. subsistemul de instruire;

e. subsistemul de mijloace auto și platforme de transport;

f. subsistemul energetic; g. subsistemul de sprijin logistic.

– „Sistem de simulare pentru verificarea și evaluarea operatorilor VSHORAD” trebuie să permită desfășurarea activităților de instruire prin trageri simulate în condiții cât mai apropiate de cele reale, potrivit particularităților misiunilor, urmărindu-se:

a. identificarea rapidă și corectă a tintelor aeriene;

b. antrenarea trăgătorului pentru riposte în timp scurt;

c. executarea precisă a operațiunilor pentru tragere;

d. evaluarea trăgătorului cu privire la operațiunile pentru tragere, regulile de angajare și măsurile control ale spațiului aerian;

e. evitarea folosirii accidentale a echipamentelor aeriene și a incidentelor legate de acestea”, este descrierea achiziției, conform Economedia.ro.

Produsele trebuie să fie dislocabile pe cale maritimă, aeriană, auto sau feroviară. În cadrul contractului, furnizorul trebuie să livreze și sistemul de învățare a viitorilor operatori români a modului de lucru cu aceste sisteme.

Ofertele se deschid în 8 ianuarie, departajarea lor se face în primul rând în funcție de componenta tehnică, apoi de preț și de termenul de livrare.

Ce cuprinde programul SHORAD/VSHORAD

Anul precedent, generalul Daniel Petrescu, Șeful Statului Major al Apărării, exprima preocuparea privind inițierea programului SHORAD/VSHORAD, referitor la sistemele de apărare antiaeriană cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune. Conform declarațiilor sale, România avea în intenție achiziționarea a 27 de sisteme de antiaeriene SHORAD/VSHORAD, alături de sisteme de rachete antiaeriene portabile MANPAD.

Aceste sisteme sunt concepute să completeze arsenalul de sisteme cu rază lungă, cum ar fi sistemul Patriot. În planurile de achiziții, se prevede procurarea a șapte sisteme Patriot, primul dintre acestea devenind operațional în cadrul Forțelor Aeriene Române în a doua jumătate a anului 2020.

Programul SHORAD/VSHORAD a stârnit un interes considerabil, iar marile companii și-au manifestat deschis propunerile. De exemplu, gigantul european MBDA propune utilizarea rachetelor antiaeriene Mistral 3 și VL Mica. Compania americană Raytheon Missile System va contribui cu propunerea sistemului NASAMS. În plus, se așteaptă ca și companiile Diehl și Rafael să vină cu propuneri în etapele ulterioare ale programului.

În conformitate cu angajamentele față de NATO, România trebuie să aloce anual cel puțin 2% din PIB pentru înzestrarea armatei. Începând cu acest an, procentul a crescut la 2,5%, echivalentul a aproximativ 8 miliarde de euro. Președintele Iohannis a indicat, în cadrul summit-ului NATO de la Vilnius din iulie, că începând cu anul 2024, acest procent ar putea să înregistreze o creștere suplimentară. Conform normelor, 40% din alocările destinate Apărării trebuie direcționate către investiții.

Elena Șerban nu s-ar vedea făcând altceva decât presă. După ce a studiat Mass Media și Publicitate la SNSPA, a mers direct către televiziune în 2003. A fost, pe rând, reporter, redactor, productor ... vezi toate articolele