România plăteşte pe dobânzi 55 de miliarde de lei, peste 3% din PIB. Este un record la nivelul UE
România plăteşte pe dobânzi 55 de miliarde de lei. Țara noastră achită anual zeci de miliarde de lei dobânzi, ba chiar va depăşi Grecia la acest capitol.
În 2026, statul va pierde în jur de 10 la sută din venituri, doar pentru a achita dobânzile. Ca să nu mai fim în situaţia asta, specialiştii spun că trebuie să eliminăm din cheltuieli. Coaliţia însă nu se înţelege pe reforma din administraţie.
În plus, CSM a dat aviz negativ pentru tăierea pensiilor speciale încasate de magistraţi.
România plăteşte pe dobânzi 55 de miliarde de lei, peste 3% din PIB. Cea mai mare sumă din Europa
Cum gaura de la buget e uriașă, România n-are încotro, așa că se împrumută. Cu dobânzi cuprinse între 5,5% și 7%. Doar pentru acestea plătim în jur de 55 de miliarde de lei.
„Cheltuielile cu dobânzile au fost sever subevaluate. Vom ajunge la aproape 60% datorie, până la finalul anului. Acest lucru era previzibil, dat fiind toate cheltuielile care trebuiau acoperite”, a spus Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Banii dați pe dobânzi reprezintă peste 3% din PIB, procent pe care l-am depășit, în premieră, în acest an. Și vom continua să scoatem bani buni pentru a achita dobânzile. În 2026, ar urma să plătim pentru acestea 9,6% din veniturile totale, adică 58 de miliarde de lei. Mai mult decât orice altă țară UE și peste Ungaria, Grecia sau Italia, state cu niveluri de îndatorare mult mai ridicate.
„Trebuie să încetăm cu acest deficit excesiv. Nu este normal deloc ca o țară să aibă deficit an după an, trebuie să terminăm cu cheltuielile ineficiente, făcute cu diverse scuze, din venituri insuficiente”, a afirmat Christian Năsulea, profesor de economie.
Ministrul de Finanțe anunță că am reușit să creștem veniturile
„TVA-ul colectat, aferent lunii octombrie, este de 13,6 mld. Cel mai mare nivel din cursul anului 2025. Creșterea TVA-ului e un rău necesar. A fost un rău necesar, ca să putem să menținem stabilitatea”, a mai spus Nazare.
Diferența dintre venituri și cheltuieli a mai scăzut puțin. Și a ajuns la 5,7% din PIB, în luna octombrie. Pentru întregul an, deficitul ar trebui să fie de 8,4%.
„Din păcate, ne îndreptăm spre această corecție exclusiv prin măsuri fiscale. Nu va dura foarte mult această încărce pozitivă din TVA, dacă economia nu-și va relua suflul”, a spus Cristian Păun, profesor de economie.
