România, pregătită să depună a cincea cerere de plată în cadrul PNRR. Pîslaru anunță că nu vor exista sume reţinute de către Comisia Europeană: România va atinge un grad de absorbţie de 78%

Ministrul demis al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a transmis vineri că România este pregătită să depună a cincea cerere de plată în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Conform oficialului, nu vor exista sume reţinute de către Comisia Europeană din banii alocaţi, pe motiv de neîndeplinire a unor ţinte, iar odată cu această cerere de plată România va atinge un grad de absorbţie de 78% din partea de grant alocată prin PNRR.

România, pregătită pentru cererea de plată 5 pe PNRR

Pîslaru spune că, dacă reformele asumate ar fi votate din Palament, gradul de absorbţie ar putea depăşi 97% din PNRR.

„Suntem gata cu depunerea cererii de plată 5 pe PNRR. Am avut în ultimele cinci săptămâni note de informare cu privire la progresul pe această depunere, astăzi vă pot spune că suntem gata cu număr de 75 de ţinte şi jaloane, din care 21 pe reforme, 54 pe investiţii şi că vom depune această celere de plată numărul 5 în valoare de 2,84 miliarde de euro din care 1,65 miliarde pe partea de grant şi 433 milioane pe partea de împrumut”, a anunţat vineri, ministrul interimar al Proiectelor Europene. 

Potrivit acestuia, înainte de depunerea acestei cereri de plată, România înregistra un grad de absorbţie de 66% din suma alocată drept granturi prin PNRR, iar odată cu această cerere de plată 5 va ajunge la un grad de absorbţie de 78% din suma de granturi.

„Deci cumva este foarte important să înţelegem că ne apropiem de o absorbţie bună.  Estimăm o cerere de plată 5 curată, exact cum s-a întâmplat şi la cea mai mare ceruire care a fost aprobată pentru România cererea de plată 4”, a adăugat Dragoş Pîslaru. 

Acesta a amintit că atunci când actualul Guvern a fosy instalat, PNRR era la un procent de 47,19% grad de absorbţie, „după ce ratase o bună parte din cererea de plată 3 şi ratase şi o componentă relativ mică din cererea de plată 2”, după o perioadă de patru ani şi jumătate.
Urmează a fi depusă şi cererea finală de plată, a şasea, care prevede  2,58 miliarde de euro granturi  1,76 miliarde euro pe partea de împrumut.

10,6 miliarde din 13,57 miliarde alocate

„Dintr-un total de 13,57 de miliarde pe care România le-a avut alocate de la începutul PNRR-ului, noi vom ajunge, după cererea de plată numărul 5, la 10,6 miliarde. Prin urmare, aş vrea să fie foarte clar pentru toată lumea că miza sumei nereambursabile pe PNRR va fi redusă la acest cuantum de cerere de plată 6 – 2,58 miliarde. Casă se explic poate şi mai clar, nu avem cum să ajungem la o valoare de pierdere peste această valoare”, a adăugat Dragoş Pîslaru. 

Acesta anunţă că spitalele construite din granturi, autostrata A7-partea realizată din bani nerabursabili, se estimează că se vor finaliza, la fel şi proiectele feroviare programate a fi finanţate din bani nerambursabili.

„Vă pot spune că pe tot ce înseamnă investiţii pe PNRR, în acest moment riscurile de a rata investiţii sunt mai degrabă marginale. (…) Pe reforme, nu trebuie să vă ascund faptul că Finalizarea reformelor care au mai rămas şi aici mă refer la o reformă mai puţin cunoscută, că este jalon în PNRR, Legea hidrogenului este în Parlament şi ar trebui inclusă în sesiunea extraordinară care sperăm să mai fie organizată. Dar evident, poate capul de afiş este legea salarizării pentru care suntem în acest moment în secretariat tehnic şi pregătirea unei versiuni pentru a fi preluată de către partide. (…) România, dacă ar reuşi să adopte aceste reforme ar putea să ajungă la 97,22% din PNRR”,a mai afirmat Dragoş Pîslaru. 

El spune că „la venirea acestui guvern în iunie anul trecut acest scenariu era un scenariu neverosimil”, subliniind că partea de grant din PNRR nu s-a diminuat. Pîslaru spune că România poate un exempu „de manual” depsre un unele decalaje pot fi revuperate, dacă se mobilizează pentru a adopta aceste reforme.

„Îmi menţin clar acea afirmaţie pe care am făcut-o că pe zona de investiţii pentru cererea 6 şi pentru finalizarea PNRR-ului componenta de finanţare nerambursabilă este bine acoperită şi ne atingem jaloanele şi ţintele. Faptul că vor rămăne, într-adevăr, proiecte care nu vor fi finalizate, vor fi proiectele acelea din rezerva care a fost bugetată pe bugetul de stat”, a mai spus Dragş Pîslaru.

Ministrule ste de părere că o îndeplinitre a jaloanelor asumate prin PNRR poate duce la creştere economică în acest an.

„Cred că prin îndeplinirea acestor obiective care ne-ar duce cu un PNRR la 97% şi care duce absorbţia pe coeziune la încă 5 miliarde anul acesta sunt hotărâtoare pentru a aduce acel extra-imbold în economie care să ne ducă la o creştere economică. Deci din perspectiva mea, şi vreau să fiu foarte clar, nu sunt ministru de Finanţe, mă ocup de fonduri europene, cred şi săer că această contribuţie cu abrorbţie neverosimilă faţă de situaţia unde eram anul trecut în iunie duce la o uşoară creştere economică pe 2026 şi nu la o creştere negativă”, a mai afirmat oficialul guvernamental.